România cere sprijin financiar de urgență pentru sectorul laptelui, la Consiliul AgriFish

Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Dumitru, a susţinut luni, la Bruxelles, nevoia unui sprijin financiar de urgenţă pentru sectorul lactatelor, întrucât în România situaţia din sectorul laptelui continuă să fie critică din cauza preţurilor scăzute în raport cu costurile de producţie.

Acesta a participat la reuniunea Consiliului Agricultură şi Pescuit (AgriFish), alături de directorul general al DGDR AM PNDR şi PS, Daniela Rebega.

"România apreciază publicarea celor două iniţiative (Strategia UE privind creşterea animalelor şi Planul privind proteinele) şi consideră că trebuie implementate într-o manieră integrată, întrucât dezvoltarea producţiei europene de proteine este strâns legată de competitivitatea şi rezilienţa sectorului zootehnic. Secretarul de stat a semnalizat nevoia unui sprijin financiar de urgenţă pentru sectorul lactatelor, întrucât în România situaţia din sectorul laptelui continuă să fie critică din cauza preţurilor scăzute în raport cu costurile de producţie. În acest sens, a solicitat ferm alocarea de sprijin financiar din rezerva de criză a UE", se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Faţă de prevederile strategiei privind normele de bunăstare, România îşi exprimă îngrijorarea profundă privind eliminarea progresivă a cuştilor şi uciderea puilor de găină masculi şi solicită ca această tranziţie să fie voluntară, bazată pe cererea consumatorilor şi fundamentată pe evaluări de impact, subliniază MADR. De asemenea, noile norme ar trebui să fie impuse doar după ce se garantează sursele de finanţare, iar mecanismul de reciprocitate standardizată devine funcţional şi aplicat atât ţărilor terţe, cât şi celor candidate.

În privinţa protejării investiţiilor realizate de fermieri, Emil Dumitru a subliniat că fermierii români au investit masiv în modernizare, inclusiv din fonduri europene, motiv pentru care România solicită compensarea costurilor suplimentare, acordarea de sprijin adiţional şi stabilirea unor perioade de adaptare care să respecte perioada de amortizare a investiţiilor deja efectuate, pentru a evita deprecierea acestora sau închiderea fermelor.

Referitor la bunăstarea animalelor vii în timpul transportului maritim, România respinge restricţiile disproporţionate care ignoră realităţile geografice şi logistice şi solicită menţinerea transportului de animale pe cale maritimă către ţările terţe, acest canal fiind catalogat drept vital pentru economia naţională şi pentru punerea producţiei autohtone pe piaţa globală.

În ceea ce priveşte finanţarea pentru digitalizare şi reglementarea datelor, se solicită alocarea de resurse financiare europene adecvate pentru tehnologiile moderne şi digitalizare, alături de o reglementare clară privind dreptul de acces, controlul şi utilizarea datelor agricole.

"Fiind unul dintre principalii producători de soia din UE, România solicită ca Planul pentru proteine să includă investiţii în procesare şi depozitare, acces la soiuri performante şi dezvoltarea întregului lanţ valoric. Alături de culturile proteice, trebuie valorificat şi potenţialul culturilor oleaginoase, precum rapiţa şi floarea-soarelui, care contribuie la consolidarea bazei furajere europene. România concluzionează că viabilitatea acestor strategii depinde direct de asigurarea posibilităţilor de finanţare prin viitoarea Politică Agricolă Comună (post-2027), care trebuie orientată clar spre investiţii şi inovare", se menţionează în comunicatul citat.