O reducere de taxe şi impozite în 2027 ar arunca România în "junk", spune Daniel Dăianu

"O reducere de taxe şi impozite în 2027, după cum gândesc unii lideri politici, ar fi o mare eroare; ar transmite un semnal deplorabil celor care ne finanţează şi ar trimite automat România în "junk". Iar să crezi că se poate compensa o inversare de măsuri fiscale prin privatizări este un raţionament eronat; operează efectul de semnal menţionat şi chestiunea timpului, întrucât privatizări nu se fac bătând din palme. Totodată, pierderi de venituri permanente nu pot fi compensate de venituri temporare. Entităţi de stat de importanţă strategică nu trebuie să fie privatizate. Ceea ce nu înseamnă că nu sunt necesare restructurări şi ameliorare de guvernanţă corporativă, că pot avea loc listări parţiale la bursă. În SUA şi Europa are loc o revenire a politicilor industriale, care nu ţine de ideologie, ci de imperative industriale şi de securitate/geopolitică. Dar România nu are spaţiu fiscal şi are şi problema riscului valutar nefiind în zona euro", a arătat Daniel Dăianu în introducerea celei de-a 22-a ediţii a Raportului de analiză a convergenţei "România - Zona Euro Monitor", intitulată "Poate Uniunea Europeană avea autonomie tehnologică şi strategică?".

Citiţi şi: Veste bună pentru români: Inflația a trecut de vârf și ar putea coborî spre 5%

Potrivit analizei, corecţia bugetară poate fi sprijinită mult de absorbţia fondurilor europene din PNRR şi cele structurale şi de coeziune. Programul SAFE poate înlocui parţial PNRR, chiar dacă înseamnă împrumuturi. Acest program va stimula economia naţională în mod simţitor dacă mult din finanţări va fi utilizat de industria autohtonă.

"Este bine că vom intra în OCDE, care promovează practici bune în funcţionarea economiei/societăţii. Dar să nu aşteptăm miracole. România are nevoie de un guvern cu puteri depline, care să continue reforme şi consolidarea fiscal-bugetară, să absoarbă fonduri europene, să elaboreze proiectul de buget pentru 2027", a scris Daniel Dăianu.

El menţionează că întrebări pe care le pun economiştii autohtoni privind modelul de dezvoltare se înscriu într-un registru larg de preocupări în Europa, care privesc relaţii în interiorul UE şi între aceasta şi restul lumii.

"Costul energiei, crescut mult după invadarea Ucrainei, priveşte toată economia europeană, iar piaţa unică a energiei funcţionează defectuos. În România, din cauze unei inadecvate organizări a pieţei energiei şi a lipsei dispozitivelor de stocare, suntem în situaţia aiuritoare în care se vinde frecvent energie ieftină dimineaţa şi se cumpără scump seara. Plasarea în lanţuri de producţie şi aprovizionare preocupă numeroase economii europene. Dar nicio altă economie din UE se confruntă cu deficite bugetare şi de cont curent atât de mari ca România. În 2026, dacă nu vom avea vreun derapaj, deficitul bugetar ar fi în jur de 6 la sută din PIB (la şase luni deficitul a fost de 2 la sută din PIB), ceea ce ar fi o corecţie de amploare în raport cu deficitul de 9,3 la sută din PIB în 2024. Deficitul de cont curent va fi probabil în jur de 7 la sută din PIB în 2026. Menţinerea rating-ului suveran al României de către Fitch în 31 iulie a.c. şi de către Moodys în 7 august a.c., a avut în vedere reducerea de amploare a deficitului bugetar, dar a venit cu mesaje severe privind criza politică. Aceasta poate dăuna consolidării fiscal-bugetare, reformelor şi sustenabilităţii datoriei publice. Oricum, retrogradarea (downgrade) României ar fi fost stranie dată fiind corecţia fiscal-bugetară foarte mare în perioada 2025-2026, în timp ce nu a avut loc când deficitul a fost de peste 9 la sută din PIB, în 2024", a afirmat Daniel Dăianu.

Preşedintele Consiliului Fiscal susţine că dezechilibrele macro ale României sunt rezultatul unor politici macroeconomice prost croite; politici fiscal-bugetare imprudente au condus la deficite bugetare excesive.

"Această afirmaţie nu ignoră convergenţa economică intensă înregistrată în ultimele două decenii (cu venit/loc la paritatea puterii de cumpărare crescând de peste trei ori în raport cu media din UE). A avut loc însă o dezvoltare dezordonată, cu inegalităţi mari între regiuni (evoluţie poate inevitabilă în condiţiile date), cu pierdere masivă de capital uman (prin emigraţie, şi aceasta inevitabilă, date fiind diferenţialele de venituri şi de dezvoltare). Nu un model de creştere economică defectuos explică în principal deficitele bugetare mari din ultimul deceniu (în 2024 de peste 9 la sută din PIB, când creşterea PIB a fost sub 1 la sută), ci politici expansioniste şi neglijarea necesităţii de a avea venituri fiscale superioare prin combaterea evaziunii fiscale şi a optimizărilor fiscale, a deturnării/sifonării de resurse publice în România veniturile fiscale, inclusiv contribuţii, sunt de 27-28 la sută din PIB, faţă de media de 40 la sută în UE. O economie se poate dezvolta cu deficite rezonabile, cu o datorie publică sustenabilă. La noi s-au practicat politici populiste iar acum ne confruntăm cu nevoia acută de a opera o corecţie fiscal-bugetară de amploare, ce are costuri economice şi sociale majore. Avem şi slăbiciuni instituţionale, corupţie extinsă, extragerea de foloase necuvenite din bugetul public şi avutul obştesc, o problemă mare de încredere a cetăţenilor în stat. Este bine că se meditează la ce să facem în viitor. Dar nu trebuie să aşteptăm realizarea unui nou model de creştere/dezvoltare pentru a continua corecţia bugetară", arătat Daniel Dăianu.

El precizează că această corecţie este o necesitate absolută pentru a nu pierde controlul asupra datoriei publice. După analize şi ale Consiliului Fiscal, dacă ajustarea fiscal-bugetară nu ar continua după 2026, datoria publică ar rămâne pe o traiectorie nesustenabilă, depăşind 80% din PIB în 2034. Traiectoria ascendentă a datoriei publice este reflectată şi în deteriorarea necesarului brut de finanţare (suma dintre "rostogolirea" datoriei şi finanţarea deficitului). Necesarul de finanţare ar urca de la circa 15 la sută din PIB în 2026, la aproximativ 20 la sută din PIB în 2034, sporind substanţial riscurile de refinanţare.

Măsurile de consolidare, adoptate până în prezent, atenuează creşterea datoriei publice. Dar nu sunt suficiente pentru a o stabiliza. Există oboseală în societate şi nemulţumire după doi ani de îngheţare a salariilor bugetarilor şi a pensiilor (ce fuseseră totuşi crescute mult înainte de 2025). De aceea, consolidarea bugetară va include probabil în 2027 o indexare a pensiilor şi salariilor, care însă nu trebuie să devieze traiectoria de control al cheltuielilor publice. Este de văzut ce se va întâmpla cu legea salarizării unitare, ce implică, conform unor declaraţii oficiale, circa 12 miliarde lei pentru aplicare. Pentru protecţia cetăţenilor vulnerabili, este bine că se prelungeşte limitarea adaosului la alimente de bază în 2026", a afirmat Daniel Dăianu.

El menţionează că nu trebuie să fie indusă o confuzie explicând dezechilibrele macroeconomice mari ale României prin funcţionarea unui model de creştere. În opinia sa, aceste dezechilibre sunt cauzate în principal de erori de politică macroeconomică.

"Este justificat însă să ne gândim la resorturi de creştere economică în viitor, la cum să avem o economie mai competitivă. Slăbiciuni structurale pot fi atenuate în timp; unele nu vor putea fi surmontate fiind legate de probleme, dificultăţi, ale economiei europene şi de balanţa de putere în interiorul UE. Este greu de crezut că România ar putea deveni o "Norvegie a Mării Negre" (prin exploatarea de ţiţei şi gaz natural), să extragă o rentă considerabilă din această exploatare. Aceste resurse ne pot însă ajuta în perioada de tranziţie, deoarece România are de continuat desprinderea de resurse fosile. Trebuie să avem o piaţă internă a energiei mult mai bine organizată. Chestiunea demografică şi îmbătrânirea populaţiei reprezintă o constrângere majoră, ce priveşte toate statele UE", arată Daniel Dăianu.

Conform analizei, cheltuielile de apărare vor obliga la alegeri dificile fiindcă consumă resurse bugetare

"Stihiile naturii şi războaiele lovesc viaţa oamenilor. Războiul dintre Ucraina şi Rusia trebuie să înceteze cât mai grabnic pentru a salva vieţi omeneşti. Europa are nevoie de o arhitectură de securitate, care să încerce să prevină agresiuni viitoare. UE are nevoie de o capacitate de descurajare credibilă, iar SUA au de jucat în continuare un rol strategic în Europa. Viitorul României este legat de cel al UE; un alt model de creştere economică este condiţionat de politici publice (industriale) la nivel naţional şi al UE, de investiţii publice şi private. În România avem nevoie de măsuri care să protejeze resursele de apă, pământul agricol, să sprijine producţia agro-industrială autohtonă. Cadrul financiar multianual 2028-2034 trebuie să fie capitalizat în acest scop. Şi trebuie să ne gospodărim mult mai bine resursele. Aderarea la zona euro nu poate avea loc cât timp avem deficite mari. Nu este suficient să declari că vrei, ci trebuie să poţi, să urmăreşti în mod consecvent un asemenea scop prin politici adecvate. Aderarea poate fi o strategie de a consolida finanţele publice, de a realiza o economie competitivă (care să nu sufere de dezechilibre externe mari)", a mai arătat Daniel Dăianu.