DCBusiness › Actualitate › Niculescu vrea 1.500 MW de stocare până la finalul anului. Mai sunt două luni

Niculescu vrea 1.500 MW de stocare până la finalul anului. Mai sunt două luni

Programul de guvernare al lui Luca Niculescu prevede 5.800 MW noi până în 2027, baterii, investiții nucleare și eolian offshore, dar și menținerea temporară a grupurilor pe lignit.

Proiectele privind noi capacităţi de energie electrică vor fi accelerate, urmând să fie aduşi în sistem circa 5.800 de MW până la finele anului 2027, şi vor fi operaţionalizate schemele pentru baterii, ţinta fiind de circa 1.500 MW de stocare la finalul lui 2026 şi un portofoliu de circa 4.500 MW până în 2028, conform Programului de guvernare depus la Parlament de premierul desemnat, Luca Niculescu, scrie agenția Agerpres.

"Accelerăm proiectele care aduc în sistem circa 5.800 MW până la sfârşitul anului 2027: circa 3.600 MW din surse regenerabile şi circa 2.200 MW pe gaze naturale, în principal centralele de la Mintia şi Iernut. Publicăm lista proiectelor şi raportăm semestrial progresul faţă de ţintele Transelectrica pentru finalul lui 2027 (peste 4,3 GW eolian şi 9,9 GW fotovoltaic). În schemele noi, sprijinul public se plăteşte pe MW sau MWh, la recepţia capacităţii, iar licitaţiile pentru contracte pentru diferenţă au un calendar publicat. Operaţionalizăm schemele pentru baterii (cea de 150 milioane euro vizează minimum 2.174 MWh) şi le extindem prin apeluri noi şi prin instrumente financiare din Fondul pentru Modernizare, cu ţinta de circa 1.500 MW de stocare la finalul lui 2026 şi un portofoliu de circa 4.500 MW până în 2028", se arată în document.

De asemenea, potrivit acestuia, urmează să fie finalizate hidrocentralele sistate, cu respectarea legislaţiei de mediu, şi să se demareze stocarea prin pompare (Tarniţa-Lăpuşteşti, Frasin, Bicaz), cu contracte pentru diferenţă notificate Comisiei Europene, iar pentru companiile energetice cu capital de stat, inclusiv Hidroelectrica şi Electrica, va fi introdusă obligaţia de a-şi diversifica portofoliul prin stocare. Hidroelectrica va realiza 1.500 MW / 6.000 MWh până în 2030.

În ceea ce priveşte programul nuclear, Guvernul propus are în vedere retehnologizarea Unităţii 1 Cernavodă, finanţată predominant corporativ şi cu 800 milioane euro aprobate de Banca Europeană de Investiţii, şi pregătirea sistemului pentru retragerea temporară a circa 700 MW. Pentru Unităţile 3 şi 4 (circa 1.400 MW) va fi pregătită structura de finanţare cu instituţiile financiare internaţionale şi agenţiile de credit la export şi se va finaliza procedura de ajutor de stat cu Comisia Europeană, condiţie pentru decizia finală de investiţie. Totodată, se va asigura o soluţie permanentă pentru necesitatea de răcire la Cernavodă în perioadele de secetă şi se va aproba prin hotărâre de Guvern calendarul depozitului geologic de deşeuri radioactive.

Referitor la Neptun Deep, unde prima producţie din Neptun Deep este prevăzută în semestrul I 2027, cu circa 8 miliarde mc pe an la platou, programul stipulează ca noile resurse de gaz să fie folosite pentru securitatea aprovizionării, petrochimie, îngrăşăminte, cogenerare şi producţie flexibilă de energie, cu valoare adăugată şi locuri de muncă în România, surplusul urmând să fie exportat. Viitorul cadru al redevenţelor va fi operaţionalizat înainte de începerea producţiei, cu respectarea contractelor în vigoare, iar agenţia de resurse minerale (ANRMPSG) se va consolida în primul an de mandat.

Guvernul propus intenţionează şi să operaţionalizeze integral Legea nr. 121/2024 privind eolianul offshore, respectiv legislaţia secundară, prima procedură de concesionare pentru cele trei perimetre din Marea Neagră (circa 3.100 MW) şi racordarea la reţea, cu coordonarea spaţiului maritim şi cooperare cu Bulgaria. În primul an de mandat ar urma să fie stabilite scheme de sprijin pentru biocombustibili, biogaz şi biometan produşi în România, iar hidrogenul verde se va finanţa acolo unde există consum industrial angajat.

Un alt punct al programului prevede analiza retragerii capacităţilor pe cărbune pe măsura intrării în funcţiune a înlocuitorilor, după un calendar agreat cu Comisia Europeană şi reevaluat public semestrial, păstrând până atunci grupurile pe lignit necesare siguranţei sistemului.

"Punem în funcţiune în 2027 parcurile fotovoltaice ale Complexului (circa 735 MW) şi aplicăm Planul pentru Tranziţie Justă în cele şase judeţe, unde stimulăm investiţiile private", se subliniază în document.

Programul de guvernare mai prevede şi diversificarea surselor şi rutelor de aprovizionare cu produse petroliere, prin acorduri-cadru cu furnizori din afara zonelor de risc geopolitic, şi menţinerea în operare a capacităţilor de rafinare relevante.

"Monitorizăm stocurile şi aprovizionarea cu carburanţi şi verificăm, cu Consiliul Concurenţei şi ANPC, aplicarea Legii nr. 162/2026: reducerile de acciză ajung în preţul de la pompă, iar plafonul de adaos comercial este respectat. Intervenţiile temporare au criterii publice de activare şi dezactivare, legate de cotaţia Brent, şi cost bugetar publicat lunar; o evaluare în trimestrul I 2027 stabileşte ieşirea ordonată, corelată cu producţia Neptun Deep. Extindem şi modernizăm depozitele subterane de gaze, pentru volume stocate şi rate de extracţie mai mari, constituim transparent stocul de iarnă şi reformăm legislaţia stocurilor de urgenţă de produse petroliere", se precizează în document.

Actualitate Vezi toate articolele