Ministerul Finanţelor pune trei condiții pentru noua lege a salarizării

"Aceasta este responsabilitatea principală a Ministerului Finanțelor, de a asigura sustenabilitatea finanțelor publice şi de a evalua dacă o reformă poate fi aplicată efectiv, finanțată predictibil și susținută de buget pe termen lung.

Experiența legilor salarizării de până acum arată de ce acest lucru este esențial. Aplicarea fragmentată, modificările succesive ale grilelor și sporurilor, făcute de-a lungul anilor inclusiv pentru reducerea cheltuielilor, precum și constrângerile bugetare au făcut ca legea în vigoare să nu fie aplicată integral nici astăzi. Punerea ei completă în aplicare ar genera un impact pe care bugetul nu îl poate susține.

Citiţi şi: Ministrul Finanţelor cere ANAF să intervină ferm în mai multe zone cu risc. Care sunt acestea

De aceea, Ministerul Finanțelor susține o reformă care, încă din etapa de proiectare, să fie aliniată cu jaloanele și obligațiile asumate de România, astfel încât noua lege să poată fi aplicată efectiv și finanțată predictibil. Este o responsabilitate cu atât mai importantă cu cât România are cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, trebuie să finanțeze simultan investiții și nevoi suplimentare pentru a-şi apăra cetățenii în actualul context global și are de făcut, până în 2031, cel mai amplu efort de consolidare fiscală din UE.

Citiţi şi: Bonificație de 3% din impozit: Ministerul Finanţelor a publicat procedura. Cine beneficiază şi cum se acordă

Am susținut încă de la început necesitatea unei noi legi a salarizării care să corecteze inechitățile acumulate și să ofere reguli mai clare pentru angajații din sectorul public. În același timp, este obligatoriu să protejăm stabilitatea bugetară, parcursul de reducere a deficitului și credibilitatea financiară a României", explică ministrul Finanţelor.

Ce ne arată datele?

Primul grafic arată că masa salarială publică a avut în România o evoluție mult mai volatilă decât media europeană, cu perioade în care a depășit-o semnificativ. După corecția din 2022–2023, cheltuielile au crescut din nou în 2024, iar reducerea din 2025 a venit în contextul măsurilor de consolidare fiscală.

Această evoluție de tip „creștere – înghețare – corecție” este exact ceea ce trebuie să evităm prin noua lege. România are nevoie de o salarizare predictibilă, construită pe reguli și limite multianuale, nu de majorări care ulterior nu mai pot fi finanțate și trebuie suspendate sau corectate, subliniază Nazare.

"Corectarea unei inechități nu poate crea o altă inechitate"

Dezechilibrele din sistemul de salarizare nu rămân izolate în sectorul public. Atunci când devin permanente și nu au o sursă reală de finanțare, ele se propagă în buget și contribuie la deficite mai mari, datorie publică în creștere, costuri mai ridicate de finanțare și presiuni inflaționiste.

În final, costurile sunt suportate de întreaga societate: de persoanele vulnerabile, prin pierderea puterii de cumpărare, dar și de cei care muncesc, investesc și produc, prin taxe mai mari, finanțare mai scumpă și oportunități mai puține, subliniază ministrul Finanţelor.

Ministerul Finanțelor va susține o formă a legii care îndeplinește simultan 3 condiții:

1. este echitabilă pentru angajați
2. poate fi finanțată integral fără a pune în pericol consolidarea fiscală
3. îndeplinește în mod real cerințele jalonului asumat prin PNRR

"România nu trebuie pusă în situația de a alege între o reformă salarială nesustenabilă și investițiile esențiale finanțate prin PNRR. Noua lege trebuie să protejeze aceste investiții, nu să le pună în risc. Prudența nu înseamnă blocarea reformei. Înseamnă să ne asigurăm că promisiunile făcute astăzi pot fi respectate și mâine.

Avem și o lecție recentă de la care trebuie să învățăm. Chiar și reformele care aduc beneficii legitime, precum reforma pensiilor, se pot întoarce împotriva oamenilor dacă nu sunt corelate cu măsuri fiscale, reforme structurale și decizii asumate la timp. O creștere nominală de aproape 40%, urmată de doi ani de înghețări și de o inflație ridicată, trebuie evaluată prin puterea de cumpărare care a rămas, nu doar prin procentul anunțat inițial.

Același lucru este valabil pentru creșterile salariale acordate generalizat în 2023–2024, urmate de nevoia unor ajustări și de erodarea veniturilor prin inflație.

Este o lecție de responsabilitate atât pentru cei care solicită, cât și pentru cei care decid: statul trebuie să ofere beneficii pe care le poate păstra în timp, nu câștiguri acordate astăzi și recuperate mâine prin inflație, taxe, înghețări sau reduceri.

Mai mult, costurile unor asemenea decizii nu sunt suportate doar de cei care solicită și de cei care acordă, ci și de oamenii care nu participă nici la revendicare, nici la decizie.

Ele ajung la întreaga societate – prin inflație, taxe mai mari, credite mai scumpe, investiții amânate și servicii publice mai slabe – afectând inclusiv sectorul privat, persoanele vulnerabile, tinerii și generațiile viitoare.

O lege echitabilă este necesară. Dar pentru a fi cu adevărat o reformă, ea trebuie să fie și sustenabilă", încheie Alexandru Nazare.