Importatorii de forță de muncă avertizează: Noua ordonanţă riscă să sufoce IMM-urile

Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă (PIFM) a semnalat autorităţilor că proiectul de ordonanţă de urgenţă care vizează înregistrarea şi obligaţiile angajatorilor de lucrători din alte ţări, precum şi autorizarea şi funcţionarea agenţiilor de plasare care intermediază forţa de muncă externă pe piaţa muncii din România introduce un cumul de restricţii care afectează în mod disproporţionat micii întreprinzători şi IMM-urile.

Dezbateri la Palatul Victoria

Potrivit unui comunicat al PIFM, Cancelaria prim-ministrului a organizat, joi şi vineri, la Palatul Victoria, o sesiune de dezbateri publice privind proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului, care vizează înregistrarea şi obligaţiile angajatorilor de lucrători din alte ţări, precum şi autorizarea şi funcţionarea agenţiilor de plasare care intermediază forţa de muncă externă pe piaţa muncii din România.

"În cadrul acestei sesiuni, Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă (PIFM) a prezentat poziţia comună a membrilor săi, semnalând principalele probleme identificate şi oferind autorităţilor soluţii concrete pentru corectarea acestora. PIFM apreciază deschiderea manifestată de autorităţile române faţă de dialogul cu mediul de afaceri şi consideră că această sesiune a reprezentat un pas important pentru clarificarea impactului real al proiectului de act normativ", se arată în comunicat.

Răspundere extinsă, considerată nejustificată

Importatorii de forţă de muncă susţine că, în primul rând, trebuie corectată prevederea referitoare la responsabilităţile reale ale agenţiilor de recrutare, deoarece proiectul de act normativ introduce, în mod nejustificat, o formă de răspundere extinsă a agenţiilor de plasare, transformându-le în respondenţi financiari pentru fapte care aparţin unor terţi asupra cărora nu au niciun control legal.

Agenţiile sunt sancţionate pentru conduita lucrătorilor străini după angajare, pentru încălcări comise de angajatorii beneficiari sau chiar pentru decizii administrative ale statului român, precum refuzul vizelor sau încetarea dreptului de şedere, atenţionează PIFM.

"Această abordare contravine principiului fundamental al dreptului român potrivit căruia răspunderea este personală şi proporţională cu culpa, obligând intermediari privaţi să suporte riscuri juridice şi financiare care exced complet rolul lor real de simpli prestatori de servicii de mediere pe piaţa muncii", spune patronatul.

Transferul atribuțiilor statului către mediul privat

O preocupare serioasă exprimată de membrii PIFM vizează transferul atribuţiilor de control şi verificare de la instituţiile statului către agenţiile private de recrutare. Din perspectiva patronatului, această măsură trebuie eliminată, întrucât agenţiile sunt parteneri contractuali ai angajatorilor, nu organe de control. Verificările şi controalele prevăzute în proiect reprezintă, în fapt, o delegare nejustificată a autorităţii statului către mediul privat. Controlul respectării legislaţiei muncii şi a regimului străinilor este o atribuţie exclusivă a instituţiilor competente, precum Inspectoratul General pentru Imigrări şi Inspecţia Muncii, şi nu poate fi transferată unor operatori economici, susţine PIFM.

De asemenea, membrii PIFM au reţineri vis-a-vis de obligarea agenţiilor de recrutare să efectueze verificări la locul de muncă şi la spaţiile de cazare ale lucrătorilor străini. Acest lucru creează conflicte de interese, expune agenţiile la riscuri juridice şi financiare majore şi afectează grav relaţia contractuală cu angajatorii.

Restricții suplimentare și garanții financiare considerate excesive

În cadrul dezbaterii, PIFM a semnalat autorităţilor că proiectul de OUG introduce un cumul de restricţii care afectează în mod disproporţionat micii întreprinzători şi IMM-urile. Limitarea angajării lucrătorilor străini în funcţie de codul CAEN, contingentul anual, vechimea activităţii şi Lista ocupaţiilor deficitare nu reprezintă o facilitare, ci o îngrădire suplimentară a accesului la forţa de muncă.

Totodată, patronatul şi-a exprimat îngrijorarea faţă de impunerea unei garanţii financiare în valoare de 200.000 de euro, considerată excesivă şi aproape imposibil de susţinut pentru majoritatea IMM-urilor.