ANAF se confruntă cu îmbătrânirea personalului și lipsa inspectorilor
26 Martie 2026
Lumea se află într-un punct de cotitură geopolitică, dar marile puteri europene par să reacționeze mai degrabă defensiv decât strategic. Deși recunosc formal schimbările în ordinea internațională, politicile lor nu sunt încă adaptate noii realități, arată o analiză Reuters pe care o puteţi citi în rândurile de mai jos.
În timp ce UE și guvernele europene sunt concentrate pe probleme imediate – negocierile privind Ucraina, creșterea bugetelor de apărare sau reglementarea marilor companii americane de tehnologie – ele trebuie să își contureze o viziune mai clară asupra noului peisaj global.
Haosul geopolitic: o lume fără ordine
Schimbările din ultimul deceniu au fost profunde, însă evenimentele din 2025 au creat un climat de incertitudine extremă. Mai degrabă decât să asistăm la conturarea unei noi ordini mondiale, ne confruntăm cu lipsa unei ordini clare. Liberalismul global este în declin, iar multipolaritatea rămâne dezechilibrată, fără un echilibru real între marile puteri.
În plus, nici plurilateralismul – în care grupuri de state încheie acorduri punctuale – nu s-a concretizat. Iar o nouă „concertare” între marile puteri este departe de a fi vizibilă. Rusia, deși recâștigă influență, nu are toate atributele necesare pentru a fi o superputere autentică pe termen lung.
Totuși, absența unei ordini clare nu echivalează cu haos total. Chiar dacă unii lideri sfidează regulile internaționale, acestea continuă să influențeze comportamentul statelor. Ceea ce pare să se contureze este un model eclectic, un amestec de vechi și nou, fără o coerență clară.
Europa între autonomie strategică și pragmatism geopolitic
În acest context incert, Europa se sprijină pe două concepte familiare: autonomia strategică și multilateralismul.
Liderii europeni promovează ideea unei Europe independente de SUA, capabile să își scrie propria istorie. Însă autonomia reală este un ideal dificil de atins, deoarece interdependențele economice, politice și militare sunt mai complexe ca niciodată. A încerca să desfășori politici fără constrângeri externe este o iluzie.
Al doilea pilon, multilateralismul, pare tot mai fragil. Deși Europa insistă asupra necesității de a-l consolida, puține alte puteri globale împărtășesc acest obiectiv. În loc să încerce să resusciteze un model în declin, UE ar trebui să redefinească principiile cooperării internaționale, păstrând nucleul esențial al liberalismului global.
Realpolitik european: pragmatism în locul valorilor?
În realitate, Europa pare să se îndrepte spre o abordare tot mai pragmatică, în care diplomația este ghidată mai mult de interese practice decât de principii morale. Ursula von der Leyen vorbește despre „hiper-transacționalism”, un concept care sugerează mai degrabă o absență a ordinii decât o viziune clară asupra viitorului.
Totuși, acest viraj spre realpolitik ar putea fi periculos dacă ignoră trendurile globale de fond. Europa trebuie să găsească un echilibru între pragmatism și valorile democratice, concentrându-se pe domenii-cheie, cum ar fi lupta împotriva schimbărilor climatice.
În loc de concluzie: mai puține discursuri, mai multe acțiuni
Răspunsul european la schimbările geopolitice este dominat de clișee, în special în ceea ce privește cheltuielile de apărare. Se repetă la nesfârșit ideea că „Europa trebuie să se ridice la nivelul așteptărilor”, fără a se defini o strategie clară.
Într-adevăr, statele europene trebuie să investească mai mult în apărare, dar aceste cheltuieli trebuie să fie ghidate de o viziune coerentă asupra viitoarei ordini mondiale. Într-un moment în care echilibrul global se redefinește, Europa trebuie să își concentreze eforturile pe acțiuni concrete, nu doar pe reafirmarea propriei importanțe.
Chiar dacă un anumit grad de pragmatism pe termen scurt este inevitabil, UE și statele membre trebuie să privească dincolo de crizele imediate și să contureze o strategie mai clară pentru viitorul lor într-o lume în schimbare.
4o