Fraudele cu concedii medicale explodează. Detectivii lasă cazurile amoroase pentru a urmări angajații

Îmbrăcat pentru serviciu, Fabrice Lehmann și-a văzut „ținta” ieșind din casă, în apropierea Parisului. Detectiv particular din 1994, Lehmann l-a urmărit discret, amestecându-se printre navetiști, relatează Reuters.

Cazul era unul tipic pentru ceea ce a devenit o nouă direcție de activitate în breasla detectivilor francezi: supravegherea angajaților suspectați că trișează cu concediile medicale.

Fenomenul este greu de cuantificat, dar experții spun că frauda este în creștere, pe fondul majorării cu 60% a concediilor medicale din 2012 încoace. Nota de plată a ajuns la peste 10 miliarde de euro pe an – o povară uriașă pentru finanțele publice deja afectate de un deficit cronic.

Fostul premier François Bayrou, demis la începutul lunii după ce a propus reduceri bugetare de 44 de miliarde de euro, pusese în vizor și explozia costurilor cu concediile medicale, promițând economii de 5 miliarde de euro și o ofensivă împotriva fraudelor.

„Totul se reduce la bani sau trădare”

Asigurările sociale din Franța au blocat fraude de 42 de milioane de euro anul trecut – dublu față de 2023 –, dar experții cred că cifra reală este mult mai mare. Multe anchete sunt comandate direct de companii private, suspicioase față de angajații lor.

„Contractele legate de concedii medicale s-au dublat în ultimii patru ani”, spune detectivul Baptiste Pannaud.

Lehmann povestește că unii dintre cei pe care îi urmărește muncesc pentru concurență sau își lansează propriile afaceri în timp ce figurează ca bolnavi. Colegul său, Patrice Le Bec, a văzut oameni care, imediat după ce au fost declarați inapt pentru muncă, plecau direct spre aeroport, în vacanță.

„Fie că e vorba de o companie sau de o căsnicie, mereu e la fel: bani sau trădare”, spune Lehmann.

Costuri, abuzuri și lipsă de sancțiuni

În Franța, sistemul public plătește până la 41,47 euro pe zi în concediu medical, timp de maximum trei ani, iar angajatorii completează restul salariului pentru o perioadă definită.

Un raport al Inspectoratului General de Finanțe arată că, în 2022, angajații din sectorul public au avut în medie 14,5 zile de concediu medical, iar cei din privat – 11,7 zile. În Germania, media a fost de 14,8 zile în 2024.

Bayrou susținea în vară că jumătate dintre concediile medicale mai lungi de 18 luni nu sunt justificate.

Dar detectivii cred că promisiunile guvernului de a combate fraudele sunt „nonsensuri”. „Am prins oameni lucrând în altă parte, dar nu au fost sancționați”, spune Bruno Boivin, angajat de o mare companie de transport unde 30% din personalul unei divizii era în concediu medical. „Clientul a renunțat să ne mai angajeze. Ne-a zis: «E inutil, nu putem să-i concediem».”

Cazurile extreme îi șochează chiar și pe anchetatori: un suspect era în concediu de un deceniu, dar își vizita angajatorul o dată la trei ani doar pentru a-și reînnoi mașina de serviciu.

Între realitate și „fantasmă colectivă”

Datele oficiale arată că absenteismul a crescut după pandemie. Economiștii spun că și cultura managerială franceză – verticală, autoritară, lipsită de empatie – alimentează tensiunile.

Medicul urgentist Sabrina Ali Benali, autoare a unor propuneri de politică sanitară pentru partidul Franța Nesupusă, respinge însă ideea unei fraude generalizate: „E o pură fantezie. Da, vin unii să ceară scutiri inventate, dar fenomenul nu este deloc atât de larg cum se pretinde.”

Pe teren, Lehmann își continuă misiunea. Ținta sa, oficial în concediu medical din iunie, călătorea cu laptopul deschis, lucrând din tren. Detectivul l-a urmărit până la metrou, dar l-a pierdut din ochi când bărbatul a coborât brusc, închizându-i ușa în față.