Firmele, analizate cu ajutorul AI. Ce situații atrag atenția inspectorilor ANAF

Digitalizarea permite inspectorilor ANAF să fie mai exigenţi în controale, iar accesul la date privind tranzacţiile contribuabililor şi utilizarea agenţilor AI contribuie la derularea mai rapidă a inspecţiilor fiscale şi la o argumentaţie mai greu de combătut, susţine avocatul Luisiana Dobrinescu.

Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, inspecţiile fiscale au devenit mai rapide, iar argumentaţia ANAF este din ce în ce mai bună, cu ajutorul digitalizării.

Astfel, accesul la o multitudine de date privind tranzacţiile contribuabililor (inclusiv cele din străinătate, în raport cu comercianţii români), precum şi agenţii AI care permit identificarea şi agregarea rapidă a jurisprudenţei, fac ca inspecţiile fiscale să se termine mult mai repede, iar argumentaţia ANAF să fie mai greu de combătut.

"Raportându-mă la deciziile de impunere contestate anul acesta, pot spune că ANAF a deschis un nou capitol al calificărilor fiscale, constând în ajustarea (prin majorare) a profiturilor impozabile, pe motiv că acestea au fost diminuate în mod artificial de către contribuabil", a declarat Luisiana Dobrinescu, avocat, managing partner Dobrinescu Dobrev Haraga, citată în comunicat.

Conform sursei citate, dacă ne uităm la două situaţii concrete rezultate din rapoartele de inspecţie fiscală emise în luna august 2026, se observă următoarele: în cazul unuia dintre contribuabili, ANAF reproşează că, în condiţiile menţinerii constante a personalului şi a nivelului de cheltuieli, cifra de afaceri a scăzut semnificativ, bănuind nefiscalizarea unei părţi a veniturilor.

Totodată, în cel de-al doilea exemplu, ANAF remarcă încetarea bruscă a încasărilor la sfârşitul anului fiscal, considerând că aceasta a avut loc în mod artificial, în special pentru a evita depăşirea cifrei de afaceri care l-ar fi calificat pentru plata IMCA.

În ambele situaţii, argumentul principal îl reprezintă comparaţia coeficienţilor de profitabilitate înregistraţi de contribuabil în anii anteriori, iar ca argument de drept, art. 40^4 Cod fiscal, care se referă la "demersuri ne-oneste, fără substanţă economică şi având ca scop principal obţinerea unui avantaj fiscal", notează sursa citată.

"Practic, ANAF depăşeşte limita veşnicului art. 11 Cod fiscal la care se oprea orice recalificare fiscală şi trece la nivelul următor, mai dificil de combătut. Pe astfel de speţe, argumentaţia depăşeşte rigoarea unui simplu text de lege sau a unui calcul cu plus sau minus, axându-se pe principii, pe spiritul legii şi pe conduita subiectivă a contribuabilului", explică Luisiana Dobrinescu.

Cu alte cuvinte, deşi poate fi o decizie de business perfect validă aceea de a renunţa la încasări de teama depăşirii plafoanelor (de micro, de TVA sau de IMCA), acest lucru este suspect în ochii ANAF, ceea ce poate aduce un control sau o inspecţie, menţionează sursa citată.

"Simplul motiv de a nu încasa nu poate genera obligaţii fiscale suplimentare, însă ANAF caută să identifice dacă nu cumva o astfel de situaţie este o aparenţă înşelătoare, în sensul nefiscalizării unei părţi de venituri sau a împărţirii acestora între mai multe firme cu acelaşi profil de activitate aparţinând aceleiaşi persoane. În astfel de situaţii, argumentaţia trebuie să se concentreze pe firescul operaţiunilor economice derulate şi, desigur, pe obligaţia organului fiscal de a proba caracterul artificial al acţiunilor contribuabilului pe care îl reclamă", se mai arată în comunicat.