Eurodeputații români și bulgari, front comun. Se cere accelerarea asigurării securitîții la Marea Neagră

Mai mulți eurodeputați români și bulgari au cerut marți, în plenul Parlamentului European, accelerarea operaționalizării hubului de securitate maritimă de la Marea Neagră, pe care România și Bulgaria îl vor gestiona în comun. Ei au solicitat și fonduri pentru despăgubirea comunităților și categoriilor afectate de atacurile asupra navelor comerciale. Parlamentul European urmează să voteze joi o rezoluție privind intensificarea atacurilor rusești, în special în regiunea Mării Negre. 

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a descris seria recentă de incidente drept o escaladare periculoasă. „Șase atacuri în zece zile de drone suspectate că ar fi rusești. Asta înseamnă o escaladare periculoasă și inacceptabilă în Marea Neagră”, a declarat ea.

Kaja Kallas: Rusia folosește hrana ca armă

Kallas a avertizat că atacurile rusești asupra infrastructurii agricole și a rutelor de export ale Ucrainei pot alimenta o criză alimentară mondială. Potrivit șefei diplomației UE, Rusia vizează porturi de la Marea Neagră și de pe Dunăre, puncte de trecere a frontierei, instalații de export, nave și căi de navigație, precum și spații de depozitare a cerealelor.

„Rusia utilizează deliberat hrana ca pe o armă, compromițând astfel securitatea alimentară mondială, în special în Africa, în Asia și în Orientul Mijlociu”, a spus Kallas. Ucraina pierde 60 de milioane de euro pe zi din cauza atacurilor asupra infrastructurii agricole, a adăugat ea.

Șefa diplomației europene a avertizat că sistemul alimentar mondial se confruntă cu presiuni simultane, de la secete în ambele emisfere și riscul unui fenomen „Super El Niño” până la conflictul din Orientul Mijlociu, care afectează exporturile de îngrășăminte.

România și Bulgaria, chemate să accelereze hubul

Pentru securitatea Mării Negre, Kallas a indicat drept priorități detectarea timpurie a amenințărilor și schimbul de informații în timp real. Hubul maritim gestionat în comun de România și Bulgaria, cu sprijinul UE, ar urma să consolideze evaluarea situației din regiune.

Kallas a mai pledat pentru un proces mai rapid de luare a deciziilor în cazul incidentelor grave și pentru un protocol de urgență care să permită consultări politice și o coordonare mai bună în crize hibride majore, inclusiv în cooperare cu NATO.

„Cu noul hub de securitate maritimă de la Marea Neagră vom putea detecta mai ușor amenințările de securitate. Dar acest lucru trebuie să se întâmple acum”, a spus eurodeputatul Tobias Cremer, din grupul S&D.

Dan Barna (USR), unul dintre inițiatorii rezoluției care va fi supusă votului joi, a cerut trecerea de la declarații la măsuri. „Vremea cuvintelor a trecut. UE și NATO trebuie să acționeze de urgență. Centrul pentru securitate din Bulgaria și România trebuie să devină o realitate”, a afirmat eurodeputatul.

Cereri pentru despăgubiri și bani din fondurile europene

În dezbatere, eurodeputații români și bulgari au cerut și crearea unui fond special pentru pierderile provocate de atacuri și de blocarea traficului maritim. Eurodeputata bulgară Elena Ionceva, din grupul ECR, a spus că oamenii din regiune nu trebuie lăsați să suporte singuri consecințele.

„Vreau să insist pe crearea unui fond special care să despăgubească pierderile provocate de blocarea Mării Negre”, a declarat ea.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu (PSD), a cerut finanțarea și operaționalizarea urgentă a hubului, precum și bani pentru comunitățile afectate. „Nu putem aștepta următorul incident grav pentru a acționa”, a spus el.

Daniel Buda (PNL) a avertizat că Marea Neagră a devenit o zonă de conflict, iar atacurile pun în pericol vieți și rute comerciale. El a cerut accelerarea centrului maritim și intensificarea cooperării cu NATO.

La rândul său, eurodeputatul bulgar Ilhan Kiuciuk (Renew) a pledat pentru supraveghere maritimă mai puternică și misiuni de patrulare în cooperare cu NATO și Turcia. Nathalie Loiseau, tot din grupul Renew, a susținut crearea unui scut aerian european pentru a răspunde atacurilor cu drone.

Mureșan cere folosirea fondurilor SAFE

Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL) a afirmat că, numai în acest an, peste 30 de drone au încălcat spațiul aerian al României și că peste 40 de nave comerciale au fost atacate în regiunea Mării Negre. El a prezentat trei solicitări pentru UE: operaționalizarea imediată a centrului maritim, punerea fondurilor SAFE neutilizate la dispoziția României și Bulgariei pentru apărare și alocarea unor bani dedicați securității Mării Negre în viitorul buget multianual al Uniunii, pentru perioada 2028–2034.

Eurodeputatul Adrian-George Axinia (AUR) a cerut investiții în tehnologii antidronă și desfășurarea acestora în România și Bulgaria. El a criticat reacția UE, afirmând că România este afectată de aproape cinci ani de instabilitatea din regiune.

Rezoluția Parlamentului European, care va fi votată joi, va consemna poziția eurodeputaților privind atacurile și măsurile cerute pentru protejarea navigației, a comunităților din regiune și a securității alimentare.