Economia stagnează, dar prețurile continuă să crească. Managerii se așteaptă la scumpiri puternice

Managerii companiilor din România nu anticipează o relansare semnificativă a activității economice în perioada august-octombrie 2026. Industria, construcțiile, comerțul și serviciile ar urma să înregistreze o relativă stabilitate, însă presiunile asupra prețurilor rămân ridicate, în special în construcții și în comerțul cu amănuntul, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

Cele mai puternice scumpiri sunt anticipate în magazine și în sectorul construcțiilor. În comerț, 43% dintre managerii chestionați se așteaptă la majorări de prețuri, în timp ce numai 3% estimează ieftiniri.

Soldul conjunctural rezultat este de +40%, nivel care indică o tendință de creștere accentuată a prețurilor.

În construcții, soldul conjunctural ajunge la +41%, cel mai ridicat dintre toate sectoarele analizate de INS. Managerii se așteaptă, așadar, ca prețurile lucrărilor de construcții să continue să urce în următoarele trei luni.

Activitatea economică rămâne aproape pe loc

În pofida scumpirilor anticipate, managerii nu se așteaptă la o creștere semnificativă a producției sau a cifrei de afaceri.

În industria prelucrătoare, volumul producției ar urma să înregistreze o relativă stabilitate în perioada august-octombrie, soldul conjunctural fiind de -1%.

Numărul angajaților din industrie este, de asemenea, prognozat să rămână relativ stabil, însă soldul de -5% indică faptul că ponderea managerilor care anticipează reduceri de personal este ușor mai mare decât cea a respondenților care se așteaptă la angajări.

În același timp, prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, soldul conjunctural fiind de +21%.

Construcțiile nu mai cresc, dar se scumpesc puternic

Managerii din construcții estimează o relativă stabilitate a volumului producției în următoarele trei luni. Soldul conjunctural calculat de INS este de +4%.

Și numărul angajaților ar urma să rămână relativ stabil, cu un sold de +2%.

Diferența apare în cazul prețurilor. Soldul conjunctural de +41% indică așteptări de creștere accentuată a costului lucrărilor de construcții.

Această evoluție poate pune presiune atât asupra proiectelor private, cât și asupra investițiilor publice, deoarece contractele aflate în derulare riscă să fie afectate de costurile mai mari ale materialelor, echipamentelor și forței de muncă.

Magazinele pregătesc angajări, dar și noi scumpiri

În comerțul cu amănuntul, managerii estimează că cifra de afaceri va rămâne relativ stabilă în perioada august-octombrie. Soldul conjunctural este de +5%.

Comerțul este însă singurul dintre marile sectoare analizate în care se anticipează o creștere moderată a numărului de angajați. Soldul conjunctural aferent forței de muncă este de +6%.

În privința prețurilor, 43% dintre manageri estimează majorări în următoarele trei luni și doar 3% anticipează scăderi. Diferența dintre cele două ponderi conduce la un sold conjunctural de +40%, ceea ce înseamnă o tendință de creștere accentuată.

Datele arată că retailerii se așteaptă să majoreze prețurile chiar dacă vânzările nu sunt prognozate să crească semnificativ.

Serviciile rămân stabile

Managerii din sectorul serviciilor anticipează o relativă stabilitate a cifrei de afaceri, soldul conjunctural fiind de +1%.

Nici numărul angajaților nu ar urma să înregistreze schimbări importante. Soldul de -2% indică însă o ușoară predominanță a așteptărilor de reducere a personalului.

Prețurile de vânzare sau de facturare a serviciilor sunt așteptate să crească, soldul conjunctural fiind de +17%.

Ce reprezintă soldul conjunctural

INS avertizează că soldul conjunctural nu trebuie confundat cu ritmul efectiv de creștere sau de scădere a unui indicator economic.

Indicatorul este calculat ca diferență între procentul managerilor care cred că un fenomen va crește și procentul celor care se așteaptă la o scădere.

Astfel, un sold de +40% în cazul prețurilor din comerț nu înseamnă că acestea vor crește cu 40%. El arată că ponderea managerilor care estimează scumpiri este cu 40 de puncte procentuale mai mare decât ponderea celor care anticipează ieftiniri.

Datele provin din anchetele statistice de conjunctură realizate de INS în august 2026 și reflectă percepțiile managerilor asupra următoarelor trei luni.