DCBusiness › Actualitate › Drone lângă Neptun Deep, sisteme antiaeriene Oreklion nelivrate: presiunea ajunge la masa CSAT

Drone lângă Neptun Deep, sisteme antiaeriene Oreklion nelivrate: presiunea ajunge la masa CSAT

Platforma care forează în zăcământul Neptun Deep / Foto: Romgaz
România discută la CSAT protejarea apelor teritoriale și a infrastructurii maritime critice, în timp ce primele două sisteme antiaeriene Oerlikon modernizate de Rheinmetall sunt încă în teste și ar urma să fie livrate în decembrie.

În timp ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării analizează joi, 22 octombrie, măsuri pentru protejarea apelor teritoriale și a infrastructurii maritime critice, România nu a recepționat încă primele două sisteme antiaeriene Oerlikon modernizate de compania germană Rheinmetall. Potrivit unui răspuns transmis DCBusiness de Ministerul Apărării Naționale, furnizorul estimează că acestea vor fi pregătite pentru livrare în decembrie 2026.

Întârzierea vine într-un moment în care incidentele cu drone și atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră au readus în atenție riscurile pentru navigație și pentru infrastructura energetică din larg. Una dintre cele mai sensibile ținte potențiale este zona proiectului Neptun Deep, unde România urmează să înceapă extracția gazelor în 2027. În august, o dronă marină a fost neutralizată la câteva sute de metri de lucrările platformei. 

Primele două sisteme au ratat termenul din aprilie

În răspunsul primit de DCBusiness, MApN arată că testarea și evaluarea pentru acceptanța primelor două sisteme au fost oprite după identificarea unor deficiențe. Procesul va fi reluat după ce furnizorul le remediază. Rheinmetall Landsysteme GmbH estimează că echipamentele vor fi gata de livrare în decembrie.

Termenul contractual inițial pentru primele două sisteme era aprilie 2026. Ministerul precizează că întârzierea a fost pusă de furnizor pe seama unor disfuncții tehnice și a dificultăților de aprovizionare cu echipamentele necesare. Unele probleme tehnice au fost remediate, însă, potrivit comunicărilor companiei, sistemele trebuie să îndeplinească integral cerințele tehnice și operaționale înainte de livrare.

Autoritatea contractantă a aplicat penalități începând cu prima zi de întârziere. Acestea vor continua până la semnarea fără obiecții a procesului-verbal de recepție. MApN nu a precizat în răspuns valoarea acumulată a penalităților.

Citește și: EXCLUSIV Cum este apărat Neptun Deep. MApN confirmă existența unor planuri secrete și monitorizarea permanentă a zonei

Al doilea lot are termen în decembrie

Celelalte două sisteme sunt prevăzute într-un contract subsecvent separat. MApN spune că cele două contracte se derulează independent și că, la data răspunsului, nu fusese notificat de Rheinmetall cu privire la modificarea termenului de livrare pentru al doilea contract.

Asta înseamnă că termenul pentru următoarele două sisteme nu a fost schimbat oficial, potrivit informațiilor comunicate de minister. Răspunsul MApN nu oferă însă o garanție că livrarea va avea loc la termen și nici detalii despre eventuale riscuri tehnice pentru acest lot.

Sistemele Oerlikon sunt modernizate pentru misiuni de apărare antiaeriană și combatere a dronelor. România a trimis la modernizare patru sisteme, formate în total din 24 de tunuri, în baza unui contract-cadru atribuit companiei Rheinmetall Landsysteme. Primele două sisteme ar fi trebuit să fie livrate în aprilie, iar următoarele două sunt programate pentru finalul anului. 

Citește și: Dronele ar putea fi doborâte de companiile de energie

CSAT discută incidentele din Marea Neagră

Ședința CSAT convocată de președintele Nicușor Dan începe joi, la ora 18:00, la Palatul Cotroceni. Este prima reuniune la care participă premierul Luca Niculescu și noii miniștri ai Guvernului. Potrivit Administrației Prezidențiale, membrii Consiliului vor analiza implicațiile de securitate ale incidentelor din Marea Neagră și vor evalua măsuri pentru consolidarea capacității de reacție și protejarea apelor teritoriale și a infrastructurii maritime critice.

Riscurile au devenit concrete în ultimele săptămâni. În octombrie, nave comerciale au fost lovite de drone în apropierea coastelor românești, iar pe 18 octombrie avioane F-16 românești au doborât două drone deasupra apelor teritoriale. O serie de atacuri asupra navelor din Marea Neagră a alimentat îngrijorările privind siguranța navigației și posibila extindere a riscurilor către infrastructura critică. 

În august, o dronă marină cu explozibili a fost găsită în zona platformei Neptun Deep, la câteva sute de metri de lucrările de extracție. Forțele Navale au neutralizat-o pentru a proteja personalul aflat pe platformă și infrastructura proiectului. Neptun Deep este dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, iar producția este programată să înceapă în 2027. 

Oerlikon și protecția maritimă sunt dosare diferite

Întârzierea sistemelor Oerlikon ridică întrebări despre ritmul în care România își consolidează apărarea antiaeriană și capacitatea de a răspunde amenințărilor cu drone. Totuși, răspunsul MApN nu precizează că aceste sisteme ar urma să fie folosite pentru apărarea platformelor din Marea Neagră. Nici agenda CSAT comunicată public nu menționează contractul Oerlikon.

Prin urmare, legătura dintre cele două dosare este una de context: România discută despre protejarea infrastructurii maritime într-un moment în care o parte dintre echipamentele antiaeriene aflate în modernizare nu au fost încă recepționate. La reuniunea de joi, Consiliul va analiza măsurile de reacție pentru incidentele maritime; detaliile acestora nu au fost făcute publice înaintea ședinței.

Tot joi, înaintea reuniunii CSAT, președintele Nicușor Dan se întâlnește cu Sean Clancy, președintele Comitetului Militar al Uniunii Europene. Discuțiile au loc pe fondul creșterii presiunii de securitate în bazinul Mării Negre și al preocupărilor privind protejarea rutelor comerciale și a infrastructurii critice.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Actualitate Vezi toate articolele