Deficitul bugetar al României a scăzut la 3,82% din PIB după primele nouă luni

Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,52 mld lei, respectiv 3,82% din PIB față de deficitul de 102,47 mld lei, respectiv 5,35% din PIB aferent celor nouă luni ale anului 2025, înregistrând o diminuare semnificativă de 1,53 puncte procentuale.

Veniturile totale au însumat 522,07 mld.lei în primele 9 luni ale anului 2026, în creștere cu 11,8% (an/an). Exprimate ca procent din PIB, veniturile în primele 9 luni ale anului 2026 au înregistrat o creștere cu 1,03 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2025, de la 24,4% din PIB la 25,4% din PIB.

Cheltuielile totale în sumă de 600,59 mld lei, au crescut în termeni nominali cu 5,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile în primele 9 luni ale anului 2026 au înregistrat o scădere cu 0,5 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2025, de la 29,7% din PIB la 29,2% din PIB.

I. VENITURILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Veniturile totale au însumat 522,07 mld lei în primele noua luni ale anului 2026, în creștere cu 11,8% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au avansat cu 1,03 puncte procentuale, susținute atât de veniturile fiscale – cu precădere TVA, cât și de fondurile europene.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 47,27 mld lei, înregistrând o creștere de 7,8% (an/an).

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 165,40 mld lei, în creștere cu 6,8% (an/an), peste dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr.141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 30,13 mld lei, consemnând o creștere de 8,7% (an/an).

Încasările nete din TVA au fost de 18,27 mld lei, în creștere cu 24,8% (an/an). Dinamica a fost influențată de modificarea cotelor de TVA prevăzută de Legea nr.141/2025.

Veniturile din accize au însumat 36,55 mld lei, în creștere cu 2,4% (an/an). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Încasările din impozite și taxe pe proprietate au însumat 11,80 mld lei, în creștere cu 29,9% (an/an).

Veniturile nefiscale au însumat 37,87 mld lei, consemnând o contracție de 7,9%, influențată parțial și de încasările suplimentare din perioada similară a anului 2025 - venituri din ajutoare de stat recuperate, de 1,6 miliarde lei (Legea nr.9/2025).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 48,79 mld lei, în creștere cu 39,3% (an/an), din care sumele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR au fost de 22,69 mld lei (de 2,2 ori nivelul din perioada similară a anului 2025). Creșterea se datorează modificărilor operate asupra Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și accelerării absorbției în contextul intrării în perioada finală de implementare a acestuia.

II. CHELTUIELILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Cheltuielile totale în sumă de 600,59 mld lei, au crescut în termeni nominali cu 5,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile în primele nouă luni ale anului 2026 au înregistrat o scădere cu 0,5 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2025, de la 29,7% din PIB la 29,2% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 122,14 mld lei, în scădere cu 4,54 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,9% din PIB, cu 0,7 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 77,34 mld lei, în creștere cu 8,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creștere determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 50,63 mld lei, cu 10,69 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 2,5% din PIB.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 187,93 mld lei, menținându-se la nivelul din aceeași perioadă a anului precedent (+0,04%), ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale au fost de 1,27 mld lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 9,53 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (242,49 mil lei).

Alte cheltuieli au fost de 10,36 mld lei, în scădere cu 2,43 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr.141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Aceste cheltuieli conțin în principal burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 25,17 mld lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 82,62 mld lei la 107,77 mld lei, din care 70,68% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.