De la petrol, la aur şi obligațiuni. Şoc pe pieţe după lovitura Israelului asupra Iranului

Evoluția conflictului din Orientul Mijlociu – o regiune-cheie pentru producția de petrol – adaugă un nou val de incertitudine asupra piețelor financiare, deja afectate de politicile comerciale impredictibile ale președintelui american Donald Trump.

În dimineața zilei de vineri, Trump a îndemnat Iranul să revină la masa negocierilor pe tema programului său nuclear, sugerând că există încă timp pentru a evita un conflict mai amplu cu Israelul.

Prețul petrolului Brent a crescut cu 5,5%, ajungând la 73,22 dolari/baril, după un salt de până la 14% în tranzacțiile asiatice – cel mai mare avans zilnic din 2022, când prețurile energiei au explodat în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Petrolul american WTI a crescut cu 7,3%, apropiindu-se de pragul de 73 de dolari/baril.

Aurul, considerat un refugiu în perioade de instabilitate, a crescut cu 1,1%, până la 3.422 de dolari pe uncie, foarte aproape de recordul istoric de 3.500,05 dolari atins în aprilie.

Fuga spre active sigure a fost însoțită de o retragere din activele riscante. Indicele Dow Jones a scăzut cu 0,9%, S&P 500 cu 0,34%, iar Nasdaq cu 0,4%. Bursele europene au pierdut aproape 1%, iar cele din Japonia, Coreea de Sud și Hong Kong au înregistrat scăderi de peste 1%.

„Reapariția unui conflict major în Orientul Mijlociu va intensifica tensiunile geopolitice și va alimenta creșterea accentuată a prețului petrolului”, a declarat Sameer Samana, șeful diviziei de investiții globale de la Wells Fargo. Totuși, el consideră că, pentru investitorii pe termen lung, acest context ar putea reprezenta o oportunitate, în special pe piața acțiunilor americane de tip large-cap și a mărfurilor.

Israelul a anunțat că a atacat facilități nucleare și fabrici de rachete din Iran, eliminând mai mulți comandanți militari, într-o posibilă operațiune de durată menită să oprească Teheranul din construirea unei arme nucleare.

Președintele Trump a sugerat că Iranul a provocat atacul prin refuzul de a accepta cererile americane în negocierile privind programul nuclear. „Următoarele atacuri planificate vor fi și mai dure”, a avertizat liderul de la Washington, care a subliniat totuși că SUA nu au fost implicate în acțiunea militară israeliană.

Noua escaladare geopolitică complică și mai mult contextul economic global, marcat deja de schimbări în politicile comerciale și monetare ale SUA.

„Această criză adaugă un nou strat de incertitudine peste un climat deja fragil”, a comentat Charu Chanana, strateg-șef la Saxo Bank, adăugând că petrolul și activele de refugiu ar putea continua să crească dacă tensiunile se accentuează.

Shekelul israelian a scăzut cu aproape 1,4%, iar obligațiunile pe termen lung emise de Israel, Egipt și Pakistan au înregistrat pierderi.

Puls contradictoriu pe piața obligațiunilor

Obligațiunile americane au beneficiat inițial de pe urma valului de refugiere, însă temerile privind efectul inflaționist al prețurilor mai mari la petrol au inversat parțial tendința. Randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani a crescut cu 6,7 puncte de bază, până la 4,42%, după ce atinsese un minim al lunii de 4,31%.

„Este o mișcare clasică de tip flight-to-safety, dar piețele sunt într-un impas. Creșterea prețului petrolului este inflaționistă și alimentează așteptările pentru o politică monetară mai dură din partea Fed”, a explicat James Rossiter, strateg macro la TD Securities.

Randamentul obligațiunilor germane pe 10 ani a coborât temporar la cel mai redus nivel din martie – circa 2,42% - înainte de a reveni ușor.

Dolarul american a fost redescoperit ca activ sigur, indicele dolarului crescând cu 0,35%, până la 98,03, recuperând o parte din pierderile suferite joi. Francul elvețian a atins cel mai puternic nivel față de dolar din 21 aprilie, înainte de a scădea ușor. Yenul japonez, alt activ de refugiu, a pierdut 0,34%, iar euro a scăzut cu 0,2%, până la 1,15 dolari, după ce joi atinsese cel mai ridicat nivel din octombrie 2021.