Cum ar putea câștiga Kremlinul din criza din Orientul Mijlociu

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu după uciderea liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a fost o lovitură majoră pentru rețeaua de parteneri anti-occidentali ai Moscovei. Totuși, în interiorul Kremlinului există și speranța că un conflict prelungit în regiune ar putea aduce beneficii strategice Rusiei, în special în războiul din Ucraina, spun analiști citați de Washington Post.

Kremlinul pierde aliați, dar vede o oportunitate

Pentru Moscova, eliminarea liderului iranian reprezintă cel mai recent episod dintr-o serie de pierderi geopolitice. În aproximativ 15 luni, trei lideri considerați apropiați de Rusia au fost înlăturați de la putere: în Siria, Venezuela și acum în Iran, ultimele două cazuri fiind rezultatul direct al acțiunilor militare ale Statelor Unite.

Potrivit unor analiști ruși apropiați de mediile diplomatice de la Moscova, aceste evoluții arată limitele influenței Kremlinului pe scena internațională.

În același timp, Rusia urmărește cu atenție modul în care conflictul ar putea evolua. În cercurile de putere de la Moscova există convingerea că, dacă Statele Unite se vor implica într-un război lung în Orientul Mijlociu, atenția și resursele Washingtonului s-ar putea îndepărta de Ucraina.

Mai puține arme pentru Kiev

Unul dintre scenariile analizate de oficialii ruși este redirecționarea unor sisteme de armament occidentale către Orientul Mijlociu.

În special sistemele de apărare antiaeriană, extrem de importante pentru Ucraina, ar putea fi relocate pentru protejarea bazelor și aliaților americani din regiune. În acest caz, Kievul ar rămâne cu mai puține mijloace de apărare în fața bombardamentelor rusești, care au loc aproape în fiecare noapte.

Analiști europeni spun că aceasta este una dintre cele mai mari mize strategice pentru Moscova: o eventuală diminuare a sprijinului militar occidental pentru Ucraina.

Petrolul scump, oxigen pentru bugetul Rusiei

Un alt potențial câștig pentru Kremlin vine din creșterea prețului petrolului.

Atacurile asupra Iranului și represaliile Teheranului, inclusiv lovituri asupra unor rafinării din statele din Golful Persic, au provocat deja o creștere abruptă a cotațiilor petrolului. Pentru Rusia, care se confruntă cu presiuni bugetare masive din cauza războiului din Ucraina și a sancțiunilor occidentale, un petrol mai scump ar însemna venituri suplimentare importante.

Kirill Dmitriev, trimisul economic special al Kremlinului, a estimat că prețul petrolului ar putea depăși pragul de 100 de dolari pe baril dacă tensiunile se mențin.

În paralel, Vladimir Putin a sugerat deja posibilitatea redirecționării exporturilor de gaze rusești dinspre Europa către alte piețe, profitând de tensiunile de pe piețele energetice.

Blocarea Strâmtorii Ormuz ar schimba piața energiei

Un factor crucial în această ecuație este Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante puncte de tranzit pentru petrolul și gazele din lume.

Deși exporturile de petrol ale Rusiei către China și India nu ar fi afectate direct de o blocadă în această zonă, o perturbare majoră a fluxurilor energetice din Golf ar ridica prețurile globale. Analiștii spun însă că doar o creștere susținută a cotațiilor sau o blocare prelungită a transportului maritim ar putea oferi Rusiei un avantaj economic semnificativ.

Unii oficiali europeni susțin chiar că Moscova ar avea interesul ca războiul să se prelungească și să creeze presiuni asupra traficului prin această rută strategică.

Războiul din Ucraina rămâne prioritatea Kremlinului

În ciuda acestor calcule geopolitice, Rusia rămâne concentrată în primul rând pe războiul din Ucraina, care a intrat în al cincilea an și a consumat o mare parte din resursele militare și diplomatice ale Moscovei.

Această concentrare exclusivă pe conflictul ucrainean a redus influența Rusiei în alte regiuni ale lumii. Mai multe state din Caucaz și Asia Centrală, tradițional apropiate de Moscova, au început să își diversifice relațiile externe, apropiindu-se de Turcia, China, Statele Unite sau Uniunea Europeană.

Rusia încearcă să joace rolul de mediator

În paralel cu aceste evoluții, Vladimir Putin încearcă să își mențină relevanța diplomatică. Liderul rus a purtat în ultimele zile mai multe convorbiri telefonice cu lideri din statele din Golf, inclusiv cu regele Bahrainului și cu emirul Qatarului.

Mesajul transmis de Kremlin a fost că Rusia este pregătită să contribuie la stabilizarea situației și să joace un rol de mediator între Washington și ceea ce a mai rămas din conducerea iraniană.

Analiștii occidentali consideră însă că influența reală a Moscovei în această criză este limitată, iar capacitatea Rusiei de a modela evoluțiile din Orientul Mijlociu este mult mai mică decât în trecut.