CNAIR încasează cu 70% mai mult din tarifele rutiere, dar reduce bugetul pentru investiții

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere intră în ultimele patru luni ale anului cu un buget aprobat definitiv. Guvernul a oficializat, prin HG nr. 670/2026, venituri totale de 22,73 miliarde de lei și cheltuieli pentru investiții de 19,51 miliarde de lei.

Hotărârea a fost adoptată în ședința Guvernului din 27 august și a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 719 din 28 august 2026. Cifrele au mai fost prezentate în luna iulie, când proiectul a fost pus în transparență decizională, însă abia publicarea hotărârii le transformă în bugetul definitiv al companiei.

Documentele bugetare indică o situație aparent contradictorie: veniturile totale cresc cu aproape 17%, iar încasările din tarifele rutiere avansează cu aproximativ 70%, dar cheltuielile programate pentru investiții sunt mai mici decât cele realizate în 2025.

Venituri totale de 22,73 miliarde de lei

CNAIR estimează pentru 2026 venituri totale de 22,73 miliarde de lei, cu 16,82% peste nivelul realizat anul trecut.

Cea mai mare parte, respectiv 22,70 miliarde de lei, reprezintă venituri din exploatare. Cheltuielile totale sunt programate la aproximativ 22,57 miliarde de lei, astfel încât compania estimează un profit brut de 159,74 milioane de lei.

Profitul prognozat este însă cu 4,82% mai mic decât rezultatul brut realizat în 2025.

Trebuie făcută o distincție între veniturile proprii ale CNAIR și banii transferați pentru realizarea proiectelor rutiere. Bugetul total al companiei nu este format numai din roviniete, taxe de pod și alte tarife plătite de șoferi. O parte dominantă provine din alocările bugetare destinate autostrăzilor, drumurilor expres, variantelor ocolitoare și lucrărilor de întreținere.

De unde vine creșterea de aproape 70% a veniturilor din tarife

Cifra de afaceri a CNAIR, alimentată în principal de tarifele pentru utilizarea și exploatarea rețelei de drumuri, este estimată la 3,82 miliarde de lei, cu aproape 70% peste suma realizată în 2025.

Saltul nu poate fi explicat numai prin creșterea traficului. El are două surse importante.

Prima este efectul pentru un an întreg al majorării rovinietei pentru autoturisme, aplicată de la 1 septembrie 2025. Tariful anual a crescut atunci de la 28 la 50 de euro, iar tarifele pentru perioadele mai scurte au fost, de asemenea, majorate. În 2025, prețurile mai mari au produs efecte numai în ultimele patru luni, în timp ce bugetul pentru 2026 include încasări la noul nivel pe aproape întregul an.

A doua sursă este introducerea noului sistem TollRo pentru vehiculele de transport marfă cu masa maximă autorizată de peste 3,5 tone. În locul unei roviniete calculate în funcție de perioadă, transportatorii vor achita o taxă raportată la distanța parcursă, categoria vehiculului și clasa de emisii.

După mai multe modificări ale calendarului, CNAIR a precizat că infrastructura și sistemele informatice trebuie implementate până la 31 august, dar perceperea efectivă a noilor tarife începe la 1 octombrie 2026. Compania estimează că noua rovinietă și TollRo ar putea genera aproximativ 1,1 miliarde de lei numai în ultimele trei luni ale anului. CNAIR a explicat calendarul aplicării noilor tarife.

Prin urmare, majorarea cu aproape 70% reprezintă o estimare bugetară construită atât pe prețurile mai mari ale rovinietei, cât și pe încasările așteptate din TollRo. Realizarea integrală a veniturilor depinde însă de pornirea sistemului la termen și de funcționarea fără întârzieri a mecanismelor de declarare și colectare.

Investițiile scad la 19,51 miliarde de lei

Cheltuielile pentru investiții sunt programate la 19,509 miliarde de lei, cu 4,18% sub valoarea realizată la 31 decembrie 2025, potrivit documentelor de fundamentare publicate de Ministerul Transporturilor.

Scăderea este de aproximativ 850 de milioane de lei, raportat la nivelul de circa 20,36 miliarde de lei rezultat pentru anul trecut.

Cifra nu înseamnă însă că toate plățile pentru lucrările de autostrăzi și drumuri se reduc în aceeași proporție. În structura cheltuielilor de exploatare, CNAIR programează 17,81 miliarde de lei pentru investițiile finanțate din surse bugetare, cu 27,83% mai mult decât în 2025.

Diferența apare deoarece indicatorul general „cheltuieli pentru investiții” include mai multe categorii, inclusiv dotări, achiziții de imobilizări și alte cheltuieli de capital ale companiei, nu doar facturile plătite constructorilor de autostrăzi.

Cu alte cuvinte, reducerea indicatorului total nu trebuie interpretată automat ca o diminuare cu 4,18% a lucrărilor executate pe marile șantiere. Execuția efectivă va depinde de ritmul constructorilor, de certificatele de plată aprobate și de sumele deschise lunar de Ministerul Transporturilor.

21,38 miliarde de lei reprezintă surse de finanțare pentru investiții

Bugetul indică surse de finanțare pentru investiții de 21,38 miliarde de lei, în creștere cu 3,63% față de 2025.

Din această sumă:

• 21,04 miliarde de lei sunt alocații de la bugetul de stat, cu 3,44% peste nivelul anului trecut;
• 108,9 milioane de lei provin din sursele proprii ale CNAIR;
• 231,46 milioane de lei sunt înscrise la alte surse.

Din alocările bugetare, aproximativ 1,87 miliarde de lei sunt destinate plăților aferente angajamentelor asumate în anii anteriori.

Faptul că sursele disponibile, de 21,38 miliarde de lei, sunt mai mari decât cheltuielile pentru investiții programate, de 19,51 miliarde, nu reprezintă o eroare. Sursele includ și necesarul pentru angajamente deja contractate, avansuri, decontări sau obligații care pot proveni din exerciții precedente.

Banii din PNRR și fondurile europene nu trebuie confundați cu veniturile proprii

O altă distincție importantă privește originea banilor pentru marile proiecte. Bugetul CNAIR grupează alocările primite prin bugetul Ministerului Transporturilor, însă proiectele rutiere pot avea surse economice diferite:

• bugetul de stat;
• Planul Național de Redresare și Reziliență;
• Programul Transport 2021-2027 și alte fonduri europene;
• cofinanțarea națională;
• veniturile proprii obținute din roviniete, TollRo, taxe de pod și concesiuni.

Astfel, suma de 19,51 miliarde de lei nu poate fi prezentată integral nici drept „bani de la bugetul de stat”, nici drept „fonduri europene”. Bugetul de venituri și cheltuieli aprobă plafonul financiar general al companiei, în timp ce repartizarea pe fiecare autostradă și pe fiecare sursă de finanțare este stabilită prin programele Ministerului Transporturilor și prin contractele de finanțare.

Distincția este importantă mai ales în cazul proiectelor incluse în PNRR, unde plățile și eligibilitatea cheltuielilor sunt legate de jaloane, termene și rezultate asumate în relația cu Comisia Europeană. O eventuală întârziere nu înseamnă doar o execuție mai mică a bugetului CNAIR, ci poate impune mutarea unor cheltuieli pe alte programe europene sau pe bugetul național.

Aproape 7.000 de salariați și un câștig mediu brut de 11.286 de lei

CNAIR estimează că va încheia anul cu 6.921 de salariați, același număr înregistrat la sfârșitul lui 2025, dar cu 518 posturi mai puține decât prevedea bugetul aprobat pentru anul trecut.

Numărul mediu de angajați este programat la 6.805 persoane.

Cheltuielile cu personalul ajung la 989,97 milioane de lei, cu 0,66% peste nivelul realizat în 2025, dar cu 5,66% sub plafonul aprobat în bugetul precedent.

Câștigul mediu brut lunar este estimat la aproximativ 11.286 de lei pentru fiecare salariat, în creștere cu 0,64%.

Din totalul cheltuielilor salariale, 861,56 milioane de lei sunt destinate salariilor, iar 91,29 milioane de lei reprezintă bonusuri și alte drepturi. Aici sunt incluse 57,03 milioane de lei pentru tichete de masă, 31,21 milioane de lei pentru cheltuieli sociale și 2,66 milioane de lei pentru vouchere de vacanță.