Câți șomeri sunt în România în 2026. INS a „rătăcit” peste 43.000 de oameni fără loc de muncă în datele pentru iunie

Piața muncii din România arată mai rău decât indicau primele estimări publicate în acest an. Institutul Național de Statistică estimează că, în iulie 2026, România avea 526.800 de șomeri, iar rata șomajului ajustată sezonier era de 6,4%.

Față de luna iunie, datele indică o scădere cu aproximativ 28.700 de persoane și cu 0,4 puncte procentuale a ratei șomajului. Imaginea devine însă mult mai puțin favorabilă dacă sunt analizate comparația anuală și revizuirile operate de INS.

Numărul persoanelor fără loc de muncă a fost în iulie cu peste 42.000 mai mare decât în aceeași lună din 2025. În plus, estimarea pentru iunie a fost modificată radical: de la puțin peste 512.000 la 555.500 de șomeri.

Cu alte cuvinte, într-o singură lună, statistica oficială a adăugat peste 43.000 de persoane la estimarea șomajului din iunie. Rata aferentă aceleiași luni a fost revizuită de la 6,3% la 6,8%.

Scăderea din iulie trebuie privită cu prudență

La prima vedere, coborârea ratei șomajului de la 6,8% în iunie la 6,4% în iulie ar putea reprezenta un semnal de îmbunătățire. Problema este că și cifra pentru iulie este provizorie și poate fi revizuită în lunile următoare.

Seriile ajustate sezonier sunt recalculate pe măsură ce apar informații noi și se actualizează modelele statistice. Revizuirile sunt o practică normală, însă dimensiunea modificărilor din acest an este semnificativă.

În cazul lunii iunie, diferența dintre prima estimare și cifra revizuită a ajuns la aproximativ 8,5% din numărul inițial de șomeri.

Și datele pentru începutul anului au fost corectate în sus. Estimarea pentru februarie a urcat de la 494.700 la 515.900 de șomeri, iar cea pentru ianuarie, de la 490.500 la 520.200. Pentru ambele luni, rata șomajului a fost revizuită de la 6% la 6,3%, potrivit analizei seriilor statistice publicate de INS.

Și luna mai a fost revizuită, de la o rată estimată inițial la aproximativ 6,4% la 6,7%.

În aceste condiții, scăderea din iulie nu poate fi considerată deocamdată o schimbare confirmată de tendință. Ea se raportează la o lună iunie care arăta mult mai bine la prima publicare decât după recalcularea datelor.

Șomajul tinerilor a ajuns la 30,8%

Cea mai gravă situație se înregistrează în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani. Rata șomajului pentru această categorie a ajuns la 30,8% în trimestrul aprilie–iunie 2026.

Asta înseamnă că aproape unul din trei tineri activi pe piața muncii nu avea un loc de muncă.

Formularea este importantă: procentul nu se aplică tuturor tinerilor din România, ci numai celor considerați activi - persoane care fie lucrează, fie nu au serviciu, dar caută activ unul și sunt disponibile să înceapă munca.

Elevii, studenții și ceilalți tineri care nu lucrează, dar nici nu caută activ un serviciu nu intră în baza de calcul a ratei șomajului.

Indicatorul s-a deteriorat constant. Rata șomajului în rândul tinerilor era de 23,2% în trimestrul al doilea din 2024, a urcat la 28,2% în ultimul trimestru din 2025 și la 28,8% în primele trei luni ale anului 2026.

Creșterea reflectă dificultățile întâmpinate de tineri la intrarea pe piața muncii: lipsa experienței, nepotrivirea dintre pregătirea absolvenților și competențele cerute de angajatori, oferta redusă de locuri de muncă în anumite regiuni și ponderea mare a contractelor temporare sau sezoniere.

În plus, rata ridicată a tinerilor care nu lucrează și nu urmează o formă de educație sau pregătire profesională - categoria NEET - arată că problema este mai amplă decât cea surprinsă de rata oficială a șomajului.

Cine este considerat șomer în statistica BIM

Rata publicată de INS este calculată potrivit criteriilor Biroului Internațional al Muncii - BIM și este comparabilă cu indicatorii folosiți de Eurostat.

Pentru a fi considerată șomeră, o persoană trebuie să îndeplinească simultan trei condiții principale:

• să nu fi lucrat în perioada de referință;
• să fie disponibilă să înceapă lucrul;
• să fi căutat activ un loc de muncă.

Prin urmare, o persoană care nu are serviciu, dar a renunțat să mai caute deoarece consideră că nu va găsi, nu este inclusă între șomerii BIM. Ea este clasificată drept persoană inactivă.

Tot în afara numărului de șomeri rămân, în general, persoanele care nu lucrează și nu caută un serviciu din motive precum continuarea studiilor, îngrijirea familiei, problemele de sănătate sau pensionarea.

Rata șomajului nu se calculează prin raportarea șomerilor la întreaga populație, ci la populația activă, formată din persoanele ocupate și șomeri.

De ce INS și ANOFM publică cifre foarte diferite

Datele INS nu trebuie confundate cu șomajul înregistrat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

La sfârșitul lunii iulie, ANOFM avea în evidențe 259.889 de șomeri, corespunzător unei rate de 3,25%. În iunie, instituția raportase 256.314 persoane și o rată de 3,20%.

Diferența apare deoarece ANOFM numără numai persoanele înscrise în evidențele agențiilor pentru ocuparea forței de muncă. INS estimează, printr-o cercetare statistică, toate persoanele care îndeplinesc criteriile BIM, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate la ANOFM.

Astfel, o persoană poate fi șomeră potrivit definiției BIM fără să primească indemnizație și fără să figureze în baza de date a ANOFM. Invers, metodologia administrativă și cea statistică nu sunt perfect suprapuse.

Potrivit ANOFM, numărul șomerilor înregistrați a crescut în iulie cu 3.575 față de luna precedentă, evoluție care contrastează cu scăderea indicată de estimarea lunară INS.

Datele disponibile nu permit, așadar, concluzia că piața muncii și-a revenit în iulie. Numărul șomerilor rămâne cu peste 42.000 mai mare decât în urmă cu un an, șomajul tinerilor a depășit 30%, iar revizuirile succesive au înrăutățit aproape toate estimările inițiale din 2026.