Bani de la Banca Mondială pentru agricultura românească. Nazare anunță pregătirea unui nou program major

România pregătește un nou program de finanțare destinat industriei de procesare agroalimentară și micilor fermieri, prin AgriConnect, instrument lansat în 2025 de Banca Mondială. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că programul trebuie să aducă în economia românească atât capital, cât și tehnologie, expertiză și parteneri internaționali.

Programul este analizat în cadrul măsurilor pentru relansarea economiei, iar Ministerul Finanțelor a început discuțiile cu reprezentanții Băncii Mondiale încă din toamna anului trecut.

„La Finanțe avem în această perioadă în lucru un nou program major pentru agribusiness: finanțarea industriei de procesare agroalimentară și a micilor fermieri din România prin noul instrument lansat de Banca Mondială în 2025, AgriConnect”, a transmis Alexandru Nazare, într-o postare pe Facebook.

Banca Mondială vrea să dubleze finanțarea pentru agribusiness

AgriConnect a fost anunțat oficial în octombrie 2025, în cadrul Reuniunilor Anuale ale Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional.

Potrivit ministrului Finanțelor, programul reprezintă unul dintre instrumentele principale ale Băncii Mondiale pentru transformarea agriculturii la nivel global. Instituția financiară internațională și-a anunțat intenția de a dubla finanțarea anuală destinată agribusinessului, până la aproximativ 9 miliarde de dolari pe an, până în 2030.

Programul a intrat în etapa de implementare în 2026, prin negocierea primelor acorduri-cadru naționale cu guvernele interesate.

În această săptămână, Alexandru Nazare și vicepremierul Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, au continuat discuțiile cu o delegație a Băncii Mondiale condusă de Marcelo Castellanos, manager de țară al Grupului Băncii Mondiale în România.

Discuțiile s-au concentrat asupra modalităților prin care micii fermieri pot trece de la agricultura de subzistență la activități viabile și profitabile.

România produce mult, dar procesează prea puțin

Ministrul Finanțelor consideră că una dintre principalele vulnerabilități ale agriculturii românești este capacitatea redusă de procesare și valorificare a producției.

„Producem mult, dar procesăm și valorificăm prea puțin. Prea mulți fermieri mici nu au acces la capital, depozitare, logistică, tehnologie sau piețe stabile, iar o parte importantă din valoarea adăugată se pierde înainte ca produsele să ajungă la consumator”, a explicat Nazare.

În aceste condiții, România continuă să exporte în special materii prime agricole, în timp ce produse cu o valoare adăugată mai mare sunt procesate în alte state și revin pe piața internă la prețuri mai ridicate.

Ministerul Finanțelor a solicitat ca varianta AgriConnect destinată României să fie construită în funcție de problemele concrete ale sectorului agricol și să completeze fondurile europene disponibile, fără să finanțeze aceleași tipuri de proiecte.

Programul ar urma să acopere întregul lanț agroalimentar, de la producția din fermă până la procesare, depozitare, ambalare, distribuție și export.

Capital de lucru și bani pentru investiții

Printre instrumentele analizate se află finanțările pentru capital de lucru, creditele pentru investiții și fondurile de capital prin care companiile din agricultură și industria alimentară să își poată extinde activitatea.

Un rol important ar urma să fie jucat de International Finance Corporation, divizia Grupului Băncii Mondiale specializată în finanțarea sectorului privat.

Prin intermediul IFC, autoritățile speră să atragă capital privat, expertiză și parteneri internaționali pentru proiectele dezvoltate în România.

„Fiecare resursă publică utilizată trebuie să producă un efect multiplicator în economie: mai multă procesare în România, locuri de muncă, exporturi, venituri mai mari pentru fermieri și mai multă valoare adăugată păstrată în țară”, a subliniat ministrul Finanțelor.

Programul nu trebuie să afecteze consolidarea fiscală

Alexandru Nazare a precizat că AgriConnect trebuie pregătit etapizat și riguros, astfel încât finanțarea agriculturii să nu afecteze procesul de consolidare fiscală asumat de România.

Instrumentele puse la dispoziție de instituțiile financiare internaționale trebuie să mobilizeze și capital privat, reducând presiunea asupra bugetului de stat.

„Avem nevoie de instrumente financiare care mobilizează capital privat, produc efecte de amplificare în lanț și sunt compatibile cu angajamentele României privind sustenabilitatea finanțelor publice”, a arătat Nazare.

Miza: România să nu mai exporte doar materie primă

Ministrul Finanțelor consideră că România poate deveni un furnizor strategic de produse agroalimentare pentru Europa și pentru statele din regiune, însă atingerea acestui obiectiv presupune investiții semnificative.

Sunt necesare ferme mai competitive, o asociere mai puternică între producători, investiții în tehnologie și dezvoltarea industriei de procesare.

„Miza AgriConnect pentru România este să transformăm agricultura românească dintr-un sector care exportă în principal materie primă într-un sector care produce, procesează și exportă valoare”, a conchis Alexandru Nazare.