Care sunt măsurile de care au nevoie, anul acesta, firmele din România
24 Februarie 2026
Guvernul introduce o reducere de 10% a cheltuielilor de funcționare pentru birourile parlamentare ale deputaților și senatorilor, prin Ordonanța de urgență nr. 31/2025. Măsura este prezentată ca un gest de disciplină bugetară, într-un context în care Executivul cere sacrificii în mai multe zone ale sectorului public, de la companiile de stat până la administrația centrală și locală.
Ce cheltuieli sunt reduse
Reducerea de 10% vizează sumele alocate pentru funcționarea birourilor parlamentare din teritoriu, bani folosiți, în principal, pentru chirii, utilități, consumabile, servicii și alte cheltuieli administrative. Indemnizațiile parlamentarilor nu sunt afectate de această măsură.
Deși procentul poate părea modest, tăierea este aplicată uniform tuturor birourilor, ceea ce, la nivel agregat, generează economii bugetare, cel puțin pe hârtie.
Semnal politic într-un pachet de austeritate mascată
Măsura apare într-o ordonanță care conține mai multe decizii restrictive, de la înghețarea salariilor în companiile de stat până la limitarea angajărilor și condiționarea finanțărilor. Reducerea bugetelor birourilor parlamentare este, în acest context, un semnal politic menit să arate că și zona legislativă participă, măcar simbolic, la efortul de ajustare bugetară.
Criticii susțin însă că impactul real este redus și că tăierile nu afectează structura de cost a Parlamentului, ci doar cheltuieli marginale.
Citește și: Ce se întâmplă cu Ro e-TVA în 2026
Efect limitat, mesaj puternic
În practică, reducerea poate însemna birouri mai mici, cheltuieli mai atent monitorizate sau renunțarea la anumite servicii. Pentru unii parlamentari, mai ales cei care își desfășoară activitatea în zone cu chirii ridicate, măsura poate crea dificultăți logistice.
Din punct de vedere bugetar, însă, economiile sunt limitate, iar impactul real asupra deficitului este marginal. Greutatea deciziei este mai degrabă una de imagine decât una financiară.
Critici privind caracterul selectiv al măsurilor
Reducerea cheltuielilor pentru birourile parlamentare vine în paralel cu menținerea altor cheltuieli publice sensibile, ceea ce alimentează discuțiile despre caracterul selectiv al austerității. În timp ce unele categorii sunt afectate direct, altele rămân protejate, iar ajustările sunt distribuite inegal.
Pentru opinia publică, însă, măsura poate fi ușor de comunicat și de acceptat, într-un climat marcat de nemulțumiri față de clasa politică.
Un gest simbolic într-un context tensionat
Reducerea de 10% a cheltuielilor birourilor parlamentare nu schimbă fundamental arhitectura bugetului public, dar completează tabloul unei ordonanțe care transmite mesajul controlului strict al banului public.
Rămâne de văzut dacă acest tip de măsuri va fi extins și în alte zone ale aparatului de stat sau va rămâne un episod izolat, cu valoare mai degrabă simbolică.