Apetitul chinezilor pentru articolele de lux second hand dă bătăi de cap mărcilor occidentale

Mult timp printre cei mai importanţi cumpărători de articole de lux din lume, chinezii reprezentau o treime din cheltuielile totale înregistrate în acest sector în urmă cu câţiva ani, generând venituri de miliarde de euro pentru grupuri precum LVMH şi Hermes.

Piaţa luxului din China scade, în timp ce vânzările second-hand cresc

Însă, după o scădere cu 17% până la 19% în 2024, piaţa chineză a articolelor de lux personale (genţi, articole pret-a-porter, încălţăminte, ceasuri etc.) s-a contractat cu încă 3% - 5% în 2025, potrivit firmei de consultanţă Bain & Company. În acelaşi timp, piaţa chineză a articolelor de lux second-hand a înregistrat o creştere cu 15% până la 20% în 2025, conform aceleiaşi surse. Firma chineză Insight&Info Consulting estimează că această piaţă de nişă a avut o valoare de 38,4 miliarde de yuani (5,1 miliarde de euro) în 2025 şi ar putea depăşi 100 de miliarde de yuani în 2030.

"Înainte, totul se rezuma la cine putea cheltui cel mai mult" pentru a-şi etala statutul prin genţi, curele sau bijuterii, "acum, este vorba despre cine obţine cea mai bună ofertă şi cheltuie cel mai puţin", spune Yuan, o profesoară de dans în vârstă de 24 de ani, într-un nou magazin din centrul Shanghai-ului, plin cu genţi, curele şi bijuterii de lux, toate second hand.

Decizia consumatorilor chinezi de a strânge cureaua a forţat mărcile occidentale să îşi regândească strategiile, astfel încât Louis Vuitton a închis cinci magazine din China continentală în ultimii doi ani, iar celebrele Galeries Lafayette şi-au închis magazinul din Beijing în luna mai.

Generaţia Z schimbă preferinţele şi se îndreaptă spre alte mărci

În schimb, în noul magazin Super Zhuanzhuan din Shanghai, care vinde articole de lux second-hand, vizitatorii trebuie să poarte mănuşi pentru a evita murdărirea genţilor.

"Generaţia mamei mele nu avea acces la internet aşa cum avem noi acum. Oamenii nu cunoşteau multe mărci de lux şi au ajuns să asocieze Louis Vuitton cu vârful prestigiului", spune Phoebe Ma, o clientă în vârstă de 24 de ani. "Personal, consider monograma Louis Vuitton demodată (...). Generaţia Z preferă să cumpere mărci coreene, care sunt mai la modă", adaugă Phoebe Ma.

Chiar lângă ea, Echo Wang, în vârstă de 31 de ani, subliniază că "platformele second-hand sunt acum mai reglementate şi structurate. Acestea oferă mai multe oportunităţi de a cumpăra produse la preţuri mai mici."

Consumatorii caută autenticitate, iar China rămâne o piaţă importantă
Potrivit lui Chen Luo, specialist pe China la Bank of America, consumatorii se îndepărtează treptat de o viziune asupra luxului asociat exclusiv cu statutul social. Aceştia pun accentul acum pe exprimarea identităţii lor, originalitatea şi valoarea culturală şi emoţională a produselor, explică el.

"În plus, comerţul cu amănuntul din China este puternic influenţat de tehnologia digitală şi de reţelele sociale, cu un ecosistem destul de unic. Brandurile străine trebuie să îşi dubleze eforturile pentru a rămâne relevante", afirmă Chen Luo.

În pofida acestor turbulenţe, gigantica piaţă chineză rămâne atractivă pentru producătorii de articole de lux.

"China va rămâne o piaţă importantă, chiar dacă probabil nu va mai fi un motor de creştere în următorii doi sau trei ani", prezice analistul Chen Luo.