Ajutoare de până la 8.650 de lei pentru persoanele cu dizabilități. Noua lege deblochează procedura de plată

Persoanele adulte cu dizabilități care părăsesc centrele rezidențiale sau riscă să ajungă într-o astfel de instituție vor putea solicita ajutoare de până la 4.325 de lei pe lună pentru locuire și de cel mult 8.650 de lei pentru trecerea la viața independentă. Legea nr. 178/2026, publicată vineri în Monitorul Oficial, mută procedura de acordare direct în legislația primară, după ce hotărârea Guvernului care o reglementa fusese suspendată de instanță.

Noua lege elimină principalul obstacol juridic care a blocat acordarea banilor în ultima lună. Plățile nu vor fi însă făcute automat tuturor persoanelor care dețin certificat de handicap. Beneficiarii trebuie să treacă printr-o evaluare, să depună cerere la DGASPC și să prezinte contractele, facturile și celelalte documente care justifică cheltuielile.

Legea nr. 178/2026 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 724 din 28 august 2026 și intră în vigoare la trei zile de la publicare, respectiv pe 31 august. Termenul se calculează în zile calendaristice, potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

De ce a fost nevoie de o nouă lege

Procedura fusese aprobată inițial prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2026, publicată la sfârșitul lunii iulie. Actul stabilea cine poate primi banii, documentele necesare, circuitul cererii și condițiile în care plățile pot fi suspendate sau oprite.

La numai câteva zile de la publicare, Curtea de Apel București a suspendat executarea hotărârii până la soluționarea acțiunii în anulare. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins pe 26 august recursul Guvernului, astfel încât suspendarea a devenit definitivă pentru durata procesului pe fond.

Parlamentul a preluat însă procedura aproape integral și a introdus-o ca anexă la Legea nr. 7/2023 privind dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu dizabilități. Legea nr. 178/2026 prevede expres că, la intrarea sa în vigoare, HG nr. 569/2026 se abrogă.

Din punct de vedere juridic, suspendarea decisă de instanță privește hotărârea Guvernului, nu noua lege adoptată de Parlament. Prin urmare, de la intrarea în vigoare a Legii nr. 178/2026, procedura va avea un temei juridic distinct și superior hotărârii suspendate.

Aceasta înseamnă că obstacolul juridic este înlăturat. Reluarea efectivă a plăților va depinde însă și de existența sumelor repartizate către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului.

Cine poate primi ajutoarele

Beneficiile nu sunt destinate automat tuturor persoanelor care dețin certificat de handicap.

Procedura vizează, în principal, persoanele adulte încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu care:

• părăsesc centre rezidențiale publice și trec la viața independentă în comunitate;
• beneficiază de măsuri de dezinstituționalizare și integrare în comunitate;
• se află în risc de instituționalizare, pe baza unei evaluări individuale;
• dețin un certificat sau o decizie de încadrare în grad de handicap aflată în termen de valabilitate.

Pentru persoanele dezinstituționalizate, evaluarea se face la propunerea managerului de caz, împreună cu persoana adultă cu dizabilități, pe baza planului individual de viață independentă și integrare în comunitate.

Pentru persoanele aflate în risc de instituționalizare, evaluarea este inițiată de asistentul social și se bazează pe planul individual de sprijin. Identificarea acestei categorii trebuie făcută potrivit unei metodologii aprobate prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.

Raportul de evaluare a nevoilor individuale trebuie întocmit în cel mult zece zile de la înregistrarea cererii.

Până la 4.325 de lei pe lună pentru locuire

Beneficiul pentru locuire este o indemnizație lunară plafonată la valoarea unui salariu minim brut pe țară. La nivelul actual al salariului minim, plafonul este de 4.325 de lei.

Aceasta nu înseamnă că fiecare beneficiar va primi automat 4.325 de lei în fiecare lună. Plata se face în funcție de cheltuielile reale și eligibile, dovedite prin documente justificative, fără depășirea plafonului.

Beneficiul poate acoperi cheltuieli precum:

• chiria;
• asigurarea obligatorie a locuinței;
• alimentarea cu apă și canalizarea;
• energia electrică;
• gazele naturale;
• salubrizarea;
• reparațiile curente ale locuinței.

Dacă persoana cu dizabilități nu poate încheia individual un contract de furnizare a utilităților, cheltuielile sale pot fi stabilite proporțional cu cota-parte indiviză.

Plata se face lunar, la valoarea cheltuielilor efectuate în luna precedentă. Cu alte cuvinte, mecanismul funcționează în principal ca o decontare, pe baza facturilor și a dovezilor de plată, nu ca o sumă fixă virată indiferent de costurile suportate.

Beneficiul de tranziție poate ajunge la 8.650 de lei

Separat, persoanele care părăsesc centrele rezidențiale pot primi beneficiul de tranziție, plafonat la două salarii minime brute. La salariul minim actual, suma maximă este de 8.650 de lei.

Banii pot fi folosiți pentru cheltuielile necesare mutării și începerii unei vieți independente, între care:

• reparații și igienizarea locuinței;
• adaptarea locuinței la nevoile persoanei;
• cumpărarea unor consumabile și obiecte de uz casnic;
• mutarea bunurilor personale;
• transport;
• instalarea utilităților;
• contractarea unor servicii necesare;
• plata unor servicii sociale în comunitate;

alte cheltuieli necesare traiului independent sau generate de situații de urgență.

Și în acest caz, suma de 8.650 de lei reprezintă plafonul maxim. Valoarea efectivă depinde de cheltuielile eligibile și de documentele prezentate.

Beneficiul poate fi solicitat cu cel mult 60 de zile înainte de părăsirea centrului rezidențial și în primele 12 luni după încetarea furnizării serviciului rezidențial.

În cazul unei situații de urgență sau de criză apărute în primele 12 luni de la integrarea în comunitate, persoana care nu a primit anterior beneficiul îl poate solicita în cel mult 30 de zile de la producerea situației respective.

Ce documente trebuie depuse

Cererea se depune la DGASPC din județul sau sectorul în care persoana își are domiciliul ori reședința. Solicitarea poate fi transmisă personal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, fax, e-mail sau online.

Dosarul trebuie să cuprindă, după caz:

• cererea pentru beneficiul de locuire, beneficiul de tranziție sau pentru ambele;
• raportul de evaluare a nevoilor individuale de viață în comunitate;
• declarația pe propria răspundere privind locuința deținută în proprietate sau în folosință, inclusiv în cotă-parte;
• certificatul ori decizia de încadrare în grad de handicap, în termen de valabilitate;
• programul individual de reabilitare și integrare socială;
• planul individual de viață independentă și integrare în comunitate sau planul individual de sprijin;
• ancheta socială, în cazul persoanei aflate în risc de instituționalizare;
• documentul care dovedește dreptul de proprietate sau de folosință asupra locuinței;
• documentul de desemnare a reprezentantului legal, dacă este cazul;
• extrasul unui cont bancar deschis pe numele beneficiarului.

Dacă ambele beneficii sunt solicitate simultan, se completează o singură cerere.

Pentru efectuarea plăților trebuie prezentate și documentele care justifică efectiv cheltuielile: contracte de închiriere sau de furnizare a serviciilor, facturi pentru utilități și facturi pentru bunurile ori serviciile cumpărate.

În cât timp trebuie soluționată cererea

Dispoziția de acordare trebuie emisă de conducătorul DGASPC în maximum 20 de zile de la înregistrarea cererii și comunicată beneficiarului în cel mult cinci zile de la emitere.

Legea stabilește și un termen de cinci zile lucrătoare pentru acordarea plăților după emiterea dispoziției de acordare. Plata se face în contul bancar deschis pe numele persoanei cu dizabilități, cu avizul compartimentului de locuire incluzivă din cadrul DGASPC.

Dispoziția poate fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare, potrivit Legii contenciosului administrativ.

Când se suspendă plata

Dreptul poate fi suspendat dacă:

• certificatul de handicap expiră și nu a fost obținut unul nou;
• contractul de furnizare a serviciului pentru care se acordă beneficiul a expirat;
• beneficiarul nu prezintă lunar facturile necesare;
• facturile nu au fost plătite;
• reprezentantul legal a decedat sau a renunțat la reprezentare, până la numirea unui curator.

Dacă facturile nu sunt prezentate timp de trei luni consecutive, dreptul poate înceta.

Beneficiarul sau reprezentantul legal trebuie să anunțe DGASPC în termen de cinci zile despre orice schimbare care poate conduce la modificarea, suspendarea sau încetarea plății.

Ce se întâmplă dacă beneficiarul își schimbă domiciliul

Schimbarea domiciliului sau a reședinței într-un alt județ ori sector determină încetarea dreptului stabilit de vechea DGASPC. Aceasta nu înseamnă că persoana pierde definitiv beneficiul, dar procedura trebuie preluată de direcția competentă pentru noua adresă.

Beneficiarul trebuie să anunțe schimbarea în cel mult cinci zile. Vechea DGASPC transmite noului serviciu copia dosarului, dispoziția de încetare și informațiile privind ultima plată, eventualele restanțe sau debite.

DGASPC de la noul domiciliu trebuie să emită o nouă dispoziție de plată în termen de zece zile, pe baza cererii persoanei îndreptățite.

Pot începe imediat plățile?

Legea nr. 178/2026 rezolvă problema juridică produsă de suspendarea HG nr. 569/2026: procedura este introdusă direct în lege, iar hotărârea contestată este abrogată.

Beneficiarii pot începe demersurile la DGASPC după intrarea în vigoare a legii. Totuși, publicarea actului nu înseamnă că toate plățile vor ajunge automat în conturi pe 31 august.

Pentru plata efectivă sunt necesare evaluarea individuală, aprobarea cererii, documentele justificative și existența fondurilor repartizate. Legea permite finanțarea de la bugetul de stat sau din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate și a regulilor de eligibilitate.

În plus, pentru persoanele considerate în risc de instituționalizare, aplicarea completă depinde și de metodologia de identificare și evaluare care trebuie aprobată prin ordin al președintelui ANPDPD.

Prin urmare, noua lege deblochează cadrul legal, dar nu transformă plafoanele de 4.325 și 8.650 de lei în sume acordate automat tuturor persoanelor cu certificat de handicap.