Gigantul chinez Alibaba, una dintre cele mai mari companii de comerț online și tehnologie din lume, a deschis un proces împotriva guvernului Statelor Unite, cerând să fie eliminat de pe o listă a Pentagonului care include firme considerate ca având legături cu armata chineză, scrie BBC. Cazul are o miză mult mai mare decât o simplă dispută juridică: de la finalul lunii iunie, companiile aflate pe această listă nu mai pot face afaceri cu Departamentul american al Apărării, iar efectele se pot extinde și asupra contractorilor, consultanților, avocaților și firmelor de lobby care lucrează în ecosistemul de apărare al SUA.
Departamentul american al Apărării a inclus Alibaba pe așa-numita listă 1260H, rezervată companiilor chineze despre care Washingtonul susține că ar avea legături cu baza industrială de apărare a Chinei sau cu strategia de fuziune civil-militară promovată de Beijing.
Argumentul Pentagonului este că Alibaba, prin faptul că respectă reglementările tehnologice impuse de autoritățile chineze, ar fi conectată indirect la structuri care pot servi interesele militare ale Chinei. Practic, Washingtonul susține că relația obligatorie a marilor companii chineze cu statul chinez poate crea riscuri de securitate națională, mai ales în domenii precum cloud computing, date, inteligență artificială, infrastructură digitală și servicii tehnologice.
Pentagonul a extins recent lista cu noi nume grele din economia Chinei. Pe lângă Alibaba, au fost vizate companii precum Baidu, BYD și NIO, ceea ce arată că administrația americană nu mai privește disputa cu Beijingul doar prin filtrul firmelor strict militare, ci și prin cel al companiilor tehnologice și industriale care pot avea relevanță strategică.
În plângerea depusă la o instanță federală din California, Alibaba susține că decizia Pentagonului nu are bază factuală și nici temei juridic. Compania afirmă că nu este o companie militară chineză, nu face parte dintr-o strategie de fuziune civil-militară și nu produce echipamente pentru apărare sau informații.
Alibaba arată că platformele sale sunt construite pentru comerț online, servicii digitale și cloud computing, nu pentru arme, operațiuni militare sau activități de intelligence. Grupul mai susține că niciun membru al consiliului său independent de administrație nu are afiliere militară.
Un alt argument important invocat de companie este că toate firmele multinaționale care operează în China, inclusiv companiile americane, sunt obligate să respecte legislația locală și regulile impuse de autoritățile chineze. Din perspectiva Alibaba, simpla conformare la reglementările din China nu poate fi transformată automat într-o dovadă de afiliere militară.
„Alibaba nu este o companie militară chineză și nu face parte din nicio strategie de fuziune civil-militară”, a transmis compania, potrivit BBC. Grupul a calificat decizia Pentagonului drept „arbitrară și capricioasă” și a anunțat că cere în instanță eliminarea de pe listă.
Lista Pentagonului nu produce, în mod automat, o înghețare a activelor sau sancțiuni financiare directe. Totuși, efectul său poate fi sever, mai ales după intrarea în vigoare a restricțiilor operaționale de la 30 iunie.
Din acel moment, Departamentul american al Apărării nu mai are voie să facă afaceri cu firmele aflate pe listă. Mai mult, restricțiile pot afecta și companiile americane care au legături profesionale indirecte cu entitățile listate. Potrivit informațiilor incluse în plângerea Alibaba, regula se poate extinde la contractorii americani care împart aceiași consultanți, avocați sau lobbyiști cu o companie aflată pe lista neagră.
Pentru Alibaba, această prevedere poate produce un efect de izolare. Compania susține că firmele americane de consultanță, lobby și avocatură ar putea fi obligate să rupă relațiile cu grupul chinez pentru a nu-și pune în pericol propriile contracte cu Pentagonul. Cu alte cuvinte, Alibaba nu reclamă doar pierderea unor posibile contracte publice, ci și blocarea accesului la instrumentele prin care se poate apăra politic și juridic la Washington.
Alibaba susține că a încercat anterior să discute cu autoritățile americane pentru a răspunde îngrijorărilor privind presupusele legături militare. Potrivit companiei, grupul a cerut o întâlnire cu agenția pentru a prezenta dovezi, inclusiv informații despre contribuțiile sale economice în Statele Unite.
În plângere, Alibaba afirmă că, după transmiterea documentelor, Departamentul Apărării nu a ridicat noi obiecții, nu a cerut informații suplimentare și nu a oferit companiei o audiere reală. În schimb, potrivit grupului chinez, desemnarea a fost făcută „fără notificare sau audiere corectă”.
Departamentul american al Apărării a refuzat să comenteze cazul, precizând că nu se pronunță asupra litigiilor în curs.
Cazul Alibaba vine într-un moment în care tensiunile tehnologice dintre Washington și Beijing sunt tot mai mari. Statele Unite au extins în ultimii ani restricțiile asupra companiilor chineze considerate riscuri de securitate, în special în domenii precum semiconductori, inteligență artificială, telecomunicații, cloud și infrastructură digitală.
China, la rândul ei, a reacționat prin măsuri de retorsiune, inclusiv restricții asupra unor firme americane și controale la export pentru produse sau tehnologii cu posibilă utilizare dublă. În acest context, includerea Alibaba pe lista Pentagonului nu este doar o problemă juridică individuală, ci un nou episod al competiției strategice dintre cele două mari economii ale lumii.
Pentru investitori și partenerii comerciali ai grupului chinez, procesul va fi urmărit cu atenție. Chiar dacă impactul imediat asupra operațiunilor de bază ale Alibaba poate fi limitat, eticheta de „companie militară chineză” poate afecta reputația, relațiile comerciale, accesul la consultanță în SUA și percepția piețelor.
Pentru Washington, însă, miza este apărarea unei politici mai dure față de companiile chineze considerate potențial vulnerabile la influența statului chinez. Pentru Alibaba, miza este să demonstreze că apartenența la economia chineză și respectarea regulilor locale nu echivalează cu afilierea la armata chineză.
Procesul ar putea deveni un caz-test pentru modul în care instanțele americane vor analiza acuzațiile de legături între companiile chineze și aparatul militar al Beijingului, într-o perioadă în care granița dintre tehnologie civilă, date, cloud, inteligență artificială și securitate națională este tot mai greu de trasat.
